Salata Treviso cu nuci si stafide

Azi am fost in vizita la o buna prietena, care m-a servit cu o salata dementiala de vara:

Se taie salata treviso , nu foarte marunt















Se adauga nuci braziliene crude














Cativa samburi de caju crud



















Cateva nuci maruntite



















Se mai amesteca 1-2 linguri de stafide albe










Si 1-2 linguri de stafide negre


















Se dau pe razatoare 1-2 morcovi














Si se taie cuburi cate o jumatate de ardei gras rosu, galben, portocaliu si verde



















Se lasa o jumatate de ora sa stea la rece, impreuna cu zeama de la o lamaie si putin ulei de masline, sare si putin piper.

E o nebunie de arome si gusturi, iar salata este ideala pentru masa de dupa antrenament.
Din cauza continutului destul de ridicat de carbohidrati simpli(stafidele, in special) , nu faceti din reteta asta o constanta in viata voastra. Dar, daca doriti sa va rasfatati dupa o ora de TaeBo sau un Step Aerobic, merge de minune!

Salata de vara, a la francaise

Asta seara ne-am intors de la Craiova. A urmat o cursa nebuna spre Otopeni, apoi in sfarsit acasa. Ca sa imi laud iubitul, va pot spune ca am trait imposibilul: 40 de minute de la intrarea in Militari pana la plecari internationale, la ora 19.00 vineri seara, in Bucuresti.

Ca sa ne relaxam, am deschis o sticla de vin alb, sec. My new favourite, il recomand cu incredere!




















Merge de minune cu salate de vara, asa ca am pregatit una foarte simpla si gustoasa.

Se taie marunt o jumatate de salata iceberg proaspata.
















Se toaca 3 fire de ceapa














Se feliaza sferturi 10-15 rosii cherry















Se adauga porumb dulce (blasfemie, dar e bun cateodata....cu masura si numai din cand in cand)















Se condimenteaza cu capere
















Se adauga vin alb sec, ulei cu ardei iute , ulei de porumb, otet de stafide, zeama de la o lime, oregano.

Se serveste la o cina linistita, alaturi de prieteni sau persoana iubita, cu un strop de fericire si rabdare, unul de intelegere si unul de pasiune.

ENjoy!

Seara de sushi

Aseara am vrut sa ii ofer iubitului meu ceva special. Asa ca, in loc sa fac rezervari la Benihana, am decis sa chem acasa doi bucatari de sushi, sa ne rasfete in stil japonez. Meniul l-am decis impreuna cu bucatarii, iar vinul si sake au intregit masa.

Am inceput cu sashimi si salata de caracatita si alge, am continuat cu supa miso si la final cu role. Din pacate, nu am mai putut sa mancam nici sushi nici role, caci era seara tarziu si nu avea sens sa exageram cu mancarea.




Asa ca bucatarii au strans, conform ritualului, masa si s-au retras in liniste.











Zen.

Kiss me, I'm cooking

Zilele astea am descoperit ca am foarte mult timp liber. O situatie noua pentru mine, asa ca m-am gandit sa nu ma plictisesc. M-am apucat de gatit. E drept, salate si alte asemena, ca sa nu imi stric bunul obicei de a fi slaba si frumoasa:) As mai adauga modesta si realista, dar deja devin perfecta



Aici ii pregateam iubitului meu salata verde cu branza de capra, humus picant si vita cu condimente libaneze. Fara desert, dar asortat cu un pahar de vin rose....

Supa crema de dovlecel

O reteta simpla si satioasa, de vara:

Se curata 1 kg de dovlecei proaspeti


Se taie felii mari 1-2 cepe medii



Se curata si se taie felii o telina mare



Toate legumele se pun la fiert in apa, se adauga sare si piper. Cand sunt fierte, se adauga unt si smantana dupa gust.

Eu o prefer aproape rece si fara crutoane, doar cu patrunjel proaspat taiat marunt.

Enjoy!

One night in Paris

In weekend am facut o nebunie si am ajuns la Paris. Ceea ce se voia a fi o surpriza a devenit o aventura frumoasa. Sambata dimineata am plecat, dupa o noapte nedormita si o saptamana nebuna de munca. Am urcat in avion zapacita de nesomn, dar hotarata sa nu las nimic sa imi stearga din bucuria de a merge la Paris.



A fost prima data cand vizitez orasul. Legea atractiei a functionat intocmai - dintotdeauna mi-am dorit sa vad prima data La Defense. Inaintea turnului, inaintea a orice voiam sa ajung in cartierul nou, minimalist si special.



La pranz am ajuns in la Bastille, unde era un mars impotriva discriminarii negrilor. Am apreciat mesajul social, dar mi s-a parut foarte colorat personajul care se tot invartea prin fata cafenelei fara un scop precis



Pe una din strazile dinspre Marais, un amoras tinea o sticla goala



In timp ce ne indreptam teoretic spre Marais, mergand fara scop si cu o harta tinuta invers.



Intotdeauna gasesc un moment sa fac sport, chiar si dupa o noapte nedormita, pe un pod parizian



Apoi am ajuns in Marais, dar asta e o alta poveste.
Colorata cu Mojito si rasete

I am very lucky, miss

Asta mi-a zis soferul care ma ducea ieri in oras.Am realizat ca e atat de simplu sa fii fericit, ca ia atat de putin sa fii detasat de povestile care te consuma si sa traiesti lucrurile din alta perspectiva.

Am mai invatat si ca oamenii se cufunda intr-o mazga de complicatenii personale si ca si eu am facut exact asa , pas cu pas, pana am ajuns sa inghit mazga aia din care incercam sa ies, sa ma curat.

Am ascultat si vocea copilaroasa din capul meu, care e ca o fetita mica de 5-6 anisori, am asculat si vocea rautacioasa care spune tot timpul cate ceva, am ascultat si ceea ce numeam eu " ratiune". La naiba, flecaresc toate vocile astea tot timpul, totdeauna si nu sunt in stare sa zica nimic . Oare ratiunea noastra e o suma de personaje care vorbesc in locul nostru? Pentru ca daca e asa, e cam grav.

Ma duc la gradina botanica .

E taare frateee

Toata lumea care mi-a zis despre Amsterdam cate ceva mi-a zis ca e foarte tare. Am stat mult sa ma intreb ce anume e atat de tare la orasul asta



Trebuie sa fie ceva legat de culori si sunete



Sau poate de senzatia ca timpul are un alt mers in locul asta



La cafenele totul e firesc si cald, nimeni nu se grabeste



Nici macar noi nu ne mai grabim



Oamenii se indreapta catre culori, catre liniste si frumos



Am stat la soare timp de cateva zeci de minute pe niste fotolii care erau de vanzare. Nu ne-a ridicat nimeni de acolo decat foarte, foarte tarziu



O reclama la o carciuma



Cladirea m-a atras ca un magnet, simteam ca nu pot sa-mi misc picioarele din fata peretelui turquoise



Pe un alt pod, chaise-longues- urile noastre



Oamenii ies dupa soare pana in strada



Si stau cat se poate de chic la o vorba lunga si haraita de-a lor, dar care totusi suna bine



La o rascruce de drumuri



Am deschis portile perceptiei, vorba dragului de Huxley



Pastrez in spatele pleoapelor o zi perfecta intr-un oras perfect strain, o zi in care m-am reintors spre mine si m-am umplut de bucurie si liniste. Am simtit soarele pe fata, huruitul bicicletelor, am vazut culorile altfel si eu cu totul m-am schimbat.

E taare frateee

Amsterdam baby

Am ajuns in Amsterdam, am lasat bagajele la hotel si ne-am carat prin oras.



Era destul de frig si ploua din cand in cand



Am mers fara tinta pe strazi



Si ne-am oprit la o prajitura si un ceai



Dupa cum spuneam, ceai si prajituri, o nebunie



Apoi a iesit si soarele si totul a fost frumos

Haga

Am ajuns in Haga dupa amiaza, cand ploaia deja se oprise



Micuta vedeta se dadea in spectacol in fata vecinilor de casuta



Copii se jucau pe o platforma si mamele dansau in jurul unei sticle de vin



Am pornit la plimbare



Si am ajuns intr-un parc de disractii. Ploua din nou, asa ca ne-am adapostit sub un copac cu becuri



Lumea se plimba prin parc, pe ploaie



Un pod in Haga



Un altul



Frumos, foarte frumos orasul. Special, aproape de natura. Canalele ireale, totul curge parca in alt timp si spatiu.