Ma gandeam asa, stand eu astazi la stop somnoroasa si suparata pe vremea de afara, ca am un chef nebun de-o plimbarica p'afara...la caldura, gen. Nu cald cald, dar asa, un 17-20 de grade, cu un soare caldut si verdeata verde-deschis. Sa beau ceai cu lamaie si sa mananc tarte cu vanilie, sa miroase a menta proaspata si sa fie cerul albastru.
Si spre seara m-a apucat cheful sa fac o salata de fructe si mi-am adus aminte de dupa-amiezele de iunie, in care ma jucam cu pisicile si faceam omlete cu verdeata si branza de capra, citeam si ascultam muzica. Nu stiu ce s-a intamplat cu timpul, parca ma alearga si simt ca nu mai ajunge. Dar e bizar, pentru ca e suficient timp si exista suficiente locuri in care miroase a soare caldut si a menta proaspata si suficiente zile in care as putea sa fac omlete cu verdeata.
Imi spunea o prietena zilele trecute sa imi iau timp pentru mine. Sa citesc, sa stau cu mine si sa ma bucur de liniste. Parca ma tem sa fac asta, parca ritmul trepidant a devenit un soi de justificare a existentei in Bucuresti si permisul de trecere il reprezinta nervii intinsi si istericalele moderate.
As vrea sa fie liniste, sa fie cald si frumos afara si sa vreau sa merg pe bicicleta incaltata cu pantofi cu toc, sa imi imaginez ca sunt la Paris sau in vreun orasel mic, pierdut in Provence. Sa beau roze la pranz, asortat la salate colorate si sa stau sa citesc la soare.
Sa vie primavara, deci!
Se afișează postările cu eticheta la vita e bella. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta la vita e bella. Afișați toate postările
27 feb. 2010
2 iun. 2008
Lansarea CityPark Mall in Constanta
Weekendul asta am fost invitati la receptia de deschidere a noului Mall din Constanta, City Park Mall. Invitatia prietenei Nora a sunat excelent chiar din primul moment, asa ca sambata am pornit spre Constanta impreuna cu iubitul meu.
Petrecerea a fost draguta, noi am ajuns cam tarziu, dar tot ne-am distrat bine. Lume multa, investitori real estate, clientii mall-ului, avocati si oficiali locali. Am dansat ca nebunii si mi-a placut la nebunie, chiar daca aveam tocuri de 16 cm in picioare.....
A doua zi, dupa breakfast, am fost sa si vedem ce se intampla prin magazine

Aproape aceleasi branduri ca in Bucuresti, un plus pentu Bershka si La Senza.
Mall-ul arata bine, e simplu si elegant.
Felicitari, Nora, pentru proiect si la mai mare!
Petrecerea a fost draguta, noi am ajuns cam tarziu, dar tot ne-am distrat bine. Lume multa, investitori real estate, clientii mall-ului, avocati si oficiali locali. Am dansat ca nebunii si mi-a placut la nebunie, chiar daca aveam tocuri de 16 cm in picioare.....
A doua zi, dupa breakfast, am fost sa si vedem ce se intampla prin magazine

Aproape aceleasi branduri ca in Bucuresti, un plus pentu Bershka si La Senza.
Mall-ul arata bine, e simplu si elegant.
Felicitari, Nora, pentru proiect si la mai mare!
31 mai 2008
Anul sabatic
Cred ca vine un moment in viata fiecarui om, in care simte nevoia de schimbare. In viata mea acest moment a fost ieri, cand am simtit ca locul meu nu mai e el pe care il cunosteam pana atunci.
Am plecat de la sala cu regret, cu sufletul gol. Sala aia a fost viata mea doi ani de zile. Clientele de la sala mi-au devenit prietene, iar echipa de oameni cu care am lucrat a fost o bucurie.
Mi-am golit dulapiorul 102 in care timp de aproape un an am tinut tot soiul de lucrusoare si am plecat. Usor, in liniste, fara sa pot sa imi iau la revedere. Nici de la cliente, nici de la fetele de la receptie.
Am inchis un capitol frumos din viata mea, ma simt onorata ca am putut sa fac ce am facut, dar a sosit momentul sa plec.
Voi continua sa scriu pe blog si sa raspund la mailuri exact ca si pana acum, de orele mele probabil ca se vor ocupa Miki si Ancuta. Din pacate, fara "Inca zece" ...
Va doresc o vara linistita si frumoasa, plina de fericire si tihna!
Am plecat de la sala cu regret, cu sufletul gol. Sala aia a fost viata mea doi ani de zile. Clientele de la sala mi-au devenit prietene, iar echipa de oameni cu care am lucrat a fost o bucurie.
Mi-am golit dulapiorul 102 in care timp de aproape un an am tinut tot soiul de lucrusoare si am plecat. Usor, in liniste, fara sa pot sa imi iau la revedere. Nici de la cliente, nici de la fetele de la receptie.
Am inchis un capitol frumos din viata mea, ma simt onorata ca am putut sa fac ce am facut, dar a sosit momentul sa plec.
Voi continua sa scriu pe blog si sa raspund la mailuri exact ca si pana acum, de orele mele probabil ca se vor ocupa Miki si Ancuta. Din pacate, fara "Inca zece" ...
Va doresc o vara linistita si frumoasa, plina de fericire si tihna!
30 mai 2008
Dieta in vacanta
Multe din clientele mele imi spun ca se descurca mai greu cu dieta atunci cand sunt plecate. In vacanta sau cu treburi, ma suna cateodata sa ma intrebe ce sa manance.
Le spun de obicei sa ia in geanta un minim de alimente sanatoase: nuci, alune, migdale, eventual o cutie de sana sau de branzica de casa. Lactatele pot fi pastrate in bordul masinii, cu aerul conditionat pornit. Timp de cateva ore rezista fara probleme. Nu mai spun ca aproape orice benzinarie vinde nuci si un tip sau altul de iaurt. Pachetul " de supravietuire" le ajuta sa isi potoleasca foamea pana cand ajung la restaurant, la masa.
Asa cum am mai zis, dieta e in primul rand o chestiune de organizare.
Ce sa alegi la restaurant? Eu aleg de obicei o salata de ton sau cu Gorgonzolla, eventual un fel principal: somon cu legume, vinete cu mozarella, souffle de spanac cu rocquefort. Asta pentru ca dieta mea este una moderat-vegetariana. Pe vremea cand mancam carne, alegeam fara sa clipesc un muschi de vita in sange cu spanac, piept de curcan la tava sau chiar muschiulet de porc la gratar. Tot cu legume: broccoli, spanac, conopida, salata.
La micul dejun, mai ales daca este continental, nu va aruncati in croissante si muffins. Mancati intai omleta/oua ochiuri cu rosii, beti un pahar de iaurt, o cafea mare cu lapte si un pahar de apa plata rece, cu lamaie. Cred ca e de ajuns, mi-e greu sa cred ca veti mai vrea si altceva de mancare.

Miercuri am ajuns la munte foarte tarziu. Evident ca nu am gasit nimic de mancare, asa ca ne-am bazat pe cumparaturile facute in benzinarie. Iata si micul ghid de supravietuire in benzinarii:
1. Apa plata, 2-3 sticle
2. Iaurt de baut Activia (la alegere cu Iaurt de baut simplu)
3. Crema de branza Hochland (cu verdeata, o cutie pentru 2 persoane a fost suficient)
4. Mix de nuci FitFood (nuci brazilia, caju, fistic, migdale) 2 pungi de 100 de g, una inca e in masina.
5. Pentru iubitul meu, sandwich cu pui si ardei copt de la Snack Attack si sandwich cu pui, castravete si mustar de la KingSandwich. Erau cele mai rezonabile din raft, un compromis dictat doar de situatia de criza in care ne aflam ;)
6. Guma de mestecat Orbit Clean verde
Le spun de obicei sa ia in geanta un minim de alimente sanatoase: nuci, alune, migdale, eventual o cutie de sana sau de branzica de casa. Lactatele pot fi pastrate in bordul masinii, cu aerul conditionat pornit. Timp de cateva ore rezista fara probleme. Nu mai spun ca aproape orice benzinarie vinde nuci si un tip sau altul de iaurt. Pachetul " de supravietuire" le ajuta sa isi potoleasca foamea pana cand ajung la restaurant, la masa.
Asa cum am mai zis, dieta e in primul rand o chestiune de organizare.
Ce sa alegi la restaurant? Eu aleg de obicei o salata de ton sau cu Gorgonzolla, eventual un fel principal: somon cu legume, vinete cu mozarella, souffle de spanac cu rocquefort. Asta pentru ca dieta mea este una moderat-vegetariana. Pe vremea cand mancam carne, alegeam fara sa clipesc un muschi de vita in sange cu spanac, piept de curcan la tava sau chiar muschiulet de porc la gratar. Tot cu legume: broccoli, spanac, conopida, salata.
La micul dejun, mai ales daca este continental, nu va aruncati in croissante si muffins. Mancati intai omleta/oua ochiuri cu rosii, beti un pahar de iaurt, o cafea mare cu lapte si un pahar de apa plata rece, cu lamaie. Cred ca e de ajuns, mi-e greu sa cred ca veti mai vrea si altceva de mancare.

Miercuri am ajuns la munte foarte tarziu. Evident ca nu am gasit nimic de mancare, asa ca ne-am bazat pe cumparaturile facute in benzinarie. Iata si micul ghid de supravietuire in benzinarii:
1. Apa plata, 2-3 sticle
2. Iaurt de baut Activia (la alegere cu Iaurt de baut simplu)
3. Crema de branza Hochland (cu verdeata, o cutie pentru 2 persoane a fost suficient)
4. Mix de nuci FitFood (nuci brazilia, caju, fistic, migdale) 2 pungi de 100 de g, una inca e in masina.
5. Pentru iubitul meu, sandwich cu pui si ardei copt de la Snack Attack si sandwich cu pui, castravete si mustar de la KingSandwich. Erau cele mai rezonabile din raft, un compromis dictat doar de situatia de criza in care ne aflam ;)
6. Guma de mestecat Orbit Clean verde
27 mai 2008
25 mai 2008
Lectia de dans
Ieri mi-am luat inima in dinti si am mers la ora la Bebelusha Oana, la dans. Mai incercasem in trecut, dar fara prea mari realizari. Asa ca am zis sa mai incerc o data. Oana a propus sa facem dans contemporan, ceea ce mi s-a parut senzational! Sunt convinsa ca am avut ceva din gratia unui hipopotam, dar m-am simtit atat de bine incat a meritat intru totul.....
Am descoperit si ca as vrea sa invat sa dansez. Eu nu am dansat pana acum. Nu pun la socoteala datul din fund in cluburi. Vorbesc de dans, de pasi. De comunicare si de exprimarea sinelui, pana la urma.
Toata viata mea am facut ce m-a taiat capul, am trecut prin acesti ani ca o furie dezlantuita, fara sa imi pese de nimic in afara de mine, de senzatiile mele, de ceea ce urmaream eu sa traiesc dintr-o situatie.
Si am mai invatat o lectie. Am invatat sa renunt, sa am rabdare cu mine si cu ceilalti. Renunt la jocuri si iluzii, pentru autenticitate. Prefer sa traiesc o singura clipa reala, decat o viata in minciuna.
Si ma bucur de viata mea asa cum e acum, fara sa imi fac iluzii, planuri si sperante, fara sa am asteptari si sa ii oblig pe " my significant others" sa traiasca proiectiile mele.
Am descoperit si ca as vrea sa invat sa dansez. Eu nu am dansat pana acum. Nu pun la socoteala datul din fund in cluburi. Vorbesc de dans, de pasi. De comunicare si de exprimarea sinelui, pana la urma.
Toata viata mea am facut ce m-a taiat capul, am trecut prin acesti ani ca o furie dezlantuita, fara sa imi pese de nimic in afara de mine, de senzatiile mele, de ceea ce urmaream eu sa traiesc dintr-o situatie.
Si am mai invatat o lectie. Am invatat sa renunt, sa am rabdare cu mine si cu ceilalti. Renunt la jocuri si iluzii, pentru autenticitate. Prefer sa traiesc o singura clipa reala, decat o viata in minciuna.
Si ma bucur de viata mea asa cum e acum, fara sa imi fac iluzii, planuri si sperante, fara sa am asteptari si sa ii oblig pe " my significant others" sa traiasca proiectiile mele.
23 mai 2008
Norisorul meu roz
Nu am nici un motiv aparent sa fiu atat de fericita. Nu am facut nimic special sa mi se intample sa ma simt asa, nu am castigat la Loto si nici nu am descoperit vreun spiridus la capatul curcubeului.
Dar plutesc, radiez de fericire. Pentru simplul motiv ca e soare afara din cand in cand, ca sunt sanatoasa si am la ce sa visez, ca traiesc un prezent minunat si nu ma supar daca viitorul nu va fi asa cum imi imaginez. Traiesc intens, ma bucur de fiecare clipa si as vrea sa pot da fiecarui om cate putin din norisorul meu roz pe care imi duc viata.
Citesc, ma descopar, invat sa gestionez o situatie complet noua. Alambicata, confuza si totusi nu renunt, nu vreau sa renunt la starea asta minunata....
Up on cloud No 9, ma bucur ca exist.
Dar plutesc, radiez de fericire. Pentru simplul motiv ca e soare afara din cand in cand, ca sunt sanatoasa si am la ce sa visez, ca traiesc un prezent minunat si nu ma supar daca viitorul nu va fi asa cum imi imaginez. Traiesc intens, ma bucur de fiecare clipa si as vrea sa pot da fiecarui om cate putin din norisorul meu roz pe care imi duc viata.
Citesc, ma descopar, invat sa gestionez o situatie complet noua. Alambicata, confuza si totusi nu renunt, nu vreau sa renunt la starea asta minunata....
Up on cloud No 9, ma bucur ca exist.
20 mai 2008
Ce vreau sa fac vara asta
Simt ca a venit vara, ceea ce ma duce cu gandul la planuri. Nu stiu cum reusesc, dar eu nu am NewYear's Eve Resolutions, mi le fac la inceput de vara. Pentru ca vara nu imi iau concediu, pentru ca imi plac weekendurile fugite la mare, pentru ca ador sa conduc noaptea si imi place la nebunie sa incerc marea cu degetul. Asadar, planurile mele pentru vara asta ar fi, fara o ordine anume:
sa merg noaptea la mare
sa cresc
sa cunosc lume cat mai interesanta, cat mai diversa
sa termin examenele la facultate
sa imi mai iau o pereche de sarwell de la Paris, pe aceia pistache pe care i-am ratat data trecuta
tot la capitolul asta, sa mananc Profiteroles la Cafe de la Paix
sa ajung la munte de vreo 3 ori
sa imi fac o rochie frumoasa pentru nunta la care voi fi domnisoara de onoare
sa imi eficientizez munca, m-am cam saturat sa plec la ore tarzii de la birou
sa imi pun lustra la dormitor si sa imi iau rafturi pentru carti
sa nu ma ard la soare
sa ajung la pace cu mine
sa visez frumos si sa descopar ca visele pot deveni fapte
sa continui sa imi fac unghii ascutite si rosii
sa imi las parul sa creasca
sa gasesc sandalele romane vintage, pictate manual, pe care le-am dus la ai mei
sa mananc fructe de mare in cel mai bun loc de pe planeta
sa fie liniste in capul meu
sa vad un rasarit la balcic si un apus la ocean
The simple joys of life, up on cloud number nine :)
sa merg noaptea la mare
sa cresc
sa cunosc lume cat mai interesanta, cat mai diversa
sa termin examenele la facultate
sa imi mai iau o pereche de sarwell de la Paris, pe aceia pistache pe care i-am ratat data trecuta
tot la capitolul asta, sa mananc Profiteroles la Cafe de la Paix
sa ajung la munte de vreo 3 ori
sa imi fac o rochie frumoasa pentru nunta la care voi fi domnisoara de onoare
sa imi eficientizez munca, m-am cam saturat sa plec la ore tarzii de la birou
sa imi pun lustra la dormitor si sa imi iau rafturi pentru carti
sa nu ma ard la soare
sa ajung la pace cu mine
sa visez frumos si sa descopar ca visele pot deveni fapte
sa continui sa imi fac unghii ascutite si rosii
sa imi las parul sa creasca
sa gasesc sandalele romane vintage, pictate manual, pe care le-am dus la ai mei
sa mananc fructe de mare in cel mai bun loc de pe planeta
sa fie liniste in capul meu
sa vad un rasarit la balcic si un apus la ocean
The simple joys of life, up on cloud number nine :)
19 mai 2008
Prima zi la mare
Azi am facut un drum pana la mare, primul pe anul asta, dar nu si ultimul. Mi-a placut drumul pana acolo, mi-a placut marea acoperita de aburi si mirosul de sare de pe balcon... O zi in care am mai crescut putin si am mai descoperit cate ceva despre mine.
14 mai 2008
What keeps me going
Da, muncim mult, e stresant, traficul e ingrozitor, lumea e dura.
Dar e atat de palpitant ca traiesc aceasta perioada! Ma simt atat de fericita ori de cate ori dau un search pe google de pe mobil cand vreau sa aflu orice prostie, cand pot sa scriu pe blog din parc sau sa scriu pe twitter de la vreun semafor. Ca pot sa ajung in cateva ore oriunde pe glob daca am chef sa o fac, ca imi pot cumpara carti care nu se vand in Romania doar cu un card, ca pot sa mananc azi salata bio perfecta si maine sa ma rasfat cu creme brullee la Paris, ca pot sa muncesc oricat de mult si sa imi placa ce fac.
Da, si eu am depresii, cateodata ma simt deznadajduita, catodata am senzatia ca ma satur, cateodata ma uimeste rautatea unora sau bunatatea fara margini a unei prietene care imi spune cand gresesc. Da, mi-e cateodata greu sa car 2-3 genti dupa mine la 11 noaptea cand ajung in sfarsit acasa si gasesc o casa goala si doua pisici.
Dar tot ma bucur, ma bucur ca am totusi unde sa ma intorc; ca ma intorc multumita cand fetele de la sala imi spun ca le place ora; ca acasa e cald si frumos, ca pot sa citesc o carte care imi place sau sa pictez, ca pot sa ma gandesc la lucruri frumoase sau sa imi fac planuri legate de sala si de viitor; ca daca am chef pot sa nu gatesc nimic si sa mananc branza cu rosii sau, din contra, sa gatesc cele mai sofisticate mancaruri, sa ma rasfat cu un pahar de vin vechi sau cu o ciocolata calda de casa.
Ma bucur si daca reusesc sa ies dintr-o stare proasta, in care nu mai vad nici un sens in ceea ce fac, cand simt ca am mai facut un pas mic spre a ajunge la pace cu mine, ca am mai aflat un lucru despre mine.
Invat sa functionez oarecum normal, sa linistesc niste demoni si sa vad acel ceva special care imi da sens in viata.
Ce am ales sa fac in ultimii 10 ani?
Ce am inteles din ce am trait pana acum?
Oare ce aventura minunata ma asteapta de aici inainte?
O sa fac toate lucrurile minunate la care visez sa se intample, o sa imi fac minunata lumea in care traiesc, o sa simt chiar si tristetea cu liniste si da, o sa incerc sa ating cerul.
Dar e atat de palpitant ca traiesc aceasta perioada! Ma simt atat de fericita ori de cate ori dau un search pe google de pe mobil cand vreau sa aflu orice prostie, cand pot sa scriu pe blog din parc sau sa scriu pe twitter de la vreun semafor. Ca pot sa ajung in cateva ore oriunde pe glob daca am chef sa o fac, ca imi pot cumpara carti care nu se vand in Romania doar cu un card, ca pot sa mananc azi salata bio perfecta si maine sa ma rasfat cu creme brullee la Paris, ca pot sa muncesc oricat de mult si sa imi placa ce fac.
Da, si eu am depresii, cateodata ma simt deznadajduita, catodata am senzatia ca ma satur, cateodata ma uimeste rautatea unora sau bunatatea fara margini a unei prietene care imi spune cand gresesc. Da, mi-e cateodata greu sa car 2-3 genti dupa mine la 11 noaptea cand ajung in sfarsit acasa si gasesc o casa goala si doua pisici.
Dar tot ma bucur, ma bucur ca am totusi unde sa ma intorc; ca ma intorc multumita cand fetele de la sala imi spun ca le place ora; ca acasa e cald si frumos, ca pot sa citesc o carte care imi place sau sa pictez, ca pot sa ma gandesc la lucruri frumoase sau sa imi fac planuri legate de sala si de viitor; ca daca am chef pot sa nu gatesc nimic si sa mananc branza cu rosii sau, din contra, sa gatesc cele mai sofisticate mancaruri, sa ma rasfat cu un pahar de vin vechi sau cu o ciocolata calda de casa.
Ma bucur si daca reusesc sa ies dintr-o stare proasta, in care nu mai vad nici un sens in ceea ce fac, cand simt ca am mai facut un pas mic spre a ajunge la pace cu mine, ca am mai aflat un lucru despre mine.
Invat sa functionez oarecum normal, sa linistesc niste demoni si sa vad acel ceva special care imi da sens in viata.
Ce am ales sa fac in ultimii 10 ani?
Ce am inteles din ce am trait pana acum?
Oare ce aventura minunata ma asteapta de aici inainte?
O sa fac toate lucrurile minunate la care visez sa se intample, o sa imi fac minunata lumea in care traiesc, o sa simt chiar si tristetea cu liniste si da, o sa incerc sa ating cerul.
13 mai 2008
One night in Paris
In weekend am facut o nebunie si am ajuns la Paris. Ceea ce se voia a fi o surpriza a devenit o aventura frumoasa. Sambata dimineata am plecat, dupa o noapte nedormita si o saptamana nebuna de munca. Am urcat in avion zapacita de nesomn, dar hotarata sa nu las nimic sa imi stearga din bucuria de a merge la Paris.

A fost prima data cand vizitez orasul. Legea atractiei a functionat intocmai - dintotdeauna mi-am dorit sa vad prima data La Defense. Inaintea turnului, inaintea a orice voiam sa ajung in cartierul nou, minimalist si special.

La pranz am ajuns in la Bastille, unde era un mars impotriva discriminarii negrilor. Am apreciat mesajul social, dar mi s-a parut foarte colorat personajul care se tot invartea prin fata cafenelei fara un scop precis

Pe una din strazile dinspre Marais, un amoras tinea o sticla goala

In timp ce ne indreptam teoretic spre Marais, mergand fara scop si cu o harta tinuta invers.

Intotdeauna gasesc un moment sa fac sport, chiar si dupa o noapte nedormita, pe un pod parizian

Apoi am ajuns in Marais, dar asta e o alta poveste.
Colorata cu Mojito si rasete

A fost prima data cand vizitez orasul. Legea atractiei a functionat intocmai - dintotdeauna mi-am dorit sa vad prima data La Defense. Inaintea turnului, inaintea a orice voiam sa ajung in cartierul nou, minimalist si special.

La pranz am ajuns in la Bastille, unde era un mars impotriva discriminarii negrilor. Am apreciat mesajul social, dar mi s-a parut foarte colorat personajul care se tot invartea prin fata cafenelei fara un scop precis

Pe una din strazile dinspre Marais, un amoras tinea o sticla goala

In timp ce ne indreptam teoretic spre Marais, mergand fara scop si cu o harta tinuta invers.

Intotdeauna gasesc un moment sa fac sport, chiar si dupa o noapte nedormita, pe un pod parizian

Apoi am ajuns in Marais, dar asta e o alta poveste.
Colorata cu Mojito si rasete
5 mai 2008
Dear love
I have been a being of light these days, going on a smooth road, till everything in me became light, till I saw myself talking to myself. I saw blue and golden, in the most wonderful colours, i felt connected to the sun and the blue sky. The most wonderful blue sky.
In one single moment I realized you weren't there. I realized I was entirely alone in a world of light, I felt a moment of complete silence in my head and everything melted together. You, me , us, our creation was lost, lost in a sea of light. My darling dream, my perfect dream of love, of life, of future. You were such a fantasy, my love. I've been behind you all these years, I've looked for you everywhere, you were such a perfect memory and promise.
Dear love, melt away slowly, your role in my life has faded, as I have searched the world to find a mean to reach you and you still weren't there. Oh, and it hurt so much, so much it hurts to let you go, to tell you good bye, to feel you are going. Dear love, find your own place in my memories, as I am leaving you. I've tried and tried to make myself perfect for you, to always live behind an expectation, always angry at myself and dissapointed. I don't want to be your perfect self anymore.
I have found a dimension of light and colour, a world of present dreams. A world in wich everything is still and perfect, in which i feel the colours inside me and it all makes sense together. Dear love, I am leaving you behind, as i flow towards the light.
Good bye, go slowly now, don't be sad, don't be angry, I'm still here, the same as I used to be, but I won't be yours anymore.
In one single moment I realized you weren't there. I realized I was entirely alone in a world of light, I felt a moment of complete silence in my head and everything melted together. You, me , us, our creation was lost, lost in a sea of light. My darling dream, my perfect dream of love, of life, of future. You were such a fantasy, my love. I've been behind you all these years, I've looked for you everywhere, you were such a perfect memory and promise.
Dear love, melt away slowly, your role in my life has faded, as I have searched the world to find a mean to reach you and you still weren't there. Oh, and it hurt so much, so much it hurts to let you go, to tell you good bye, to feel you are going. Dear love, find your own place in my memories, as I am leaving you. I've tried and tried to make myself perfect for you, to always live behind an expectation, always angry at myself and dissapointed. I don't want to be your perfect self anymore.
I have found a dimension of light and colour, a world of present dreams. A world in wich everything is still and perfect, in which i feel the colours inside me and it all makes sense together. Dear love, I am leaving you behind, as i flow towards the light.
Good bye, go slowly now, don't be sad, don't be angry, I'm still here, the same as I used to be, but I won't be yours anymore.
Cand socoteala de acasa nu se potriveste cu realitatea
Am plecat azi din Amsterdam spre aeroport la timp, din pacate am prins un blocaj pe autostrada si am ajuns la aeroport exact la ora la care stiam ca se inchide checkin-ul. Bun, bine ca am ajuns. Ne orientam spre ghiseul companiei si aflam cu stupoare ca nu au nici o cursa azi spre Bucuresti. Toate bune si frumoase, noi siguri pe noi scoatem printul pentru bilete. Ne uitam mai bine si erau pentru maine.

Asa ca am ajuns la Waterloo, la un hotel foarte dragut si plecam maine, asa cum ar fi trebuit, spre casa...
Deh, a fost prea tare la Amsterdam :)

Asa ca am ajuns la Waterloo, la un hotel foarte dragut si plecam maine, asa cum ar fi trebuit, spre casa...
Deh, a fost prea tare la Amsterdam :)
4 mai 2008
Prima zi de plaja de anul asta
Am ajuns la maaareeee! E drept ca nu a fost 1 mai ci 4 mai, ca mamaia a fost Wijk ann Zee, ca marea neagra a fost marea nordului....

Cand am vazut minunea am simtit ca sunt intr-adevar o fiinta extrem de norocoasa

Cerul era incredibil, si marea care era rosiatica atunci cand am ajuns a devenit cel mai perfect albastru. Lumina, linistea, razele soarelui, totul a fost perfect! Chiar am intrat si in apa, desi era foarte rece mi-am spus ca nu pot rata ocazia sa fac baie in Marea Nordului....hi hi hi

Am simtit ca ma contopesc cu soarele, mi-am analizat fiinta fizica pana la ultima celula si am simtit ca ma incarc de lumina!
Sunt foarte norocoasa si fericita ca am trait o zi ca asta!

Cand am vazut minunea am simtit ca sunt intr-adevar o fiinta extrem de norocoasa

Cerul era incredibil, si marea care era rosiatica atunci cand am ajuns a devenit cel mai perfect albastru. Lumina, linistea, razele soarelui, totul a fost perfect! Chiar am intrat si in apa, desi era foarte rece mi-am spus ca nu pot rata ocazia sa fac baie in Marea Nordului....hi hi hi

Am simtit ca ma contopesc cu soarele, mi-am analizat fiinta fizica pana la ultima celula si am simtit ca ma incarc de lumina!
Sunt foarte norocoasa si fericita ca am trait o zi ca asta!
I am very lucky, miss
Asta mi-a zis soferul care ma ducea ieri in oras.Am realizat ca e atat de simplu sa fii fericit, ca ia atat de putin sa fii detasat de povestile care te consuma si sa traiesti lucrurile din alta perspectiva.
Am mai invatat si ca oamenii se cufunda intr-o mazga de complicatenii personale si ca si eu am facut exact asa , pas cu pas, pana am ajuns sa inghit mazga aia din care incercam sa ies, sa ma curat.
Am ascultat si vocea copilaroasa din capul meu, care e ca o fetita mica de 5-6 anisori, am asculat si vocea rautacioasa care spune tot timpul cate ceva, am ascultat si ceea ce numeam eu " ratiune". La naiba, flecaresc toate vocile astea tot timpul, totdeauna si nu sunt in stare sa zica nimic . Oare ratiunea noastra e o suma de personaje care vorbesc in locul nostru? Pentru ca daca e asa, e cam grav.
Ma duc la gradina botanica .
Am mai invatat si ca oamenii se cufunda intr-o mazga de complicatenii personale si ca si eu am facut exact asa , pas cu pas, pana am ajuns sa inghit mazga aia din care incercam sa ies, sa ma curat.
Am ascultat si vocea copilaroasa din capul meu, care e ca o fetita mica de 5-6 anisori, am asculat si vocea rautacioasa care spune tot timpul cate ceva, am ascultat si ceea ce numeam eu " ratiune". La naiba, flecaresc toate vocile astea tot timpul, totdeauna si nu sunt in stare sa zica nimic . Oare ratiunea noastra e o suma de personaje care vorbesc in locul nostru? Pentru ca daca e asa, e cam grav.
Ma duc la gradina botanica .
3 mai 2008
E taare frateee
Toata lumea care mi-a zis despre Amsterdam cate ceva mi-a zis ca e foarte tare. Am stat mult sa ma intreb ce anume e atat de tare la orasul asta

Trebuie sa fie ceva legat de culori si sunete

Sau poate de senzatia ca timpul are un alt mers in locul asta

La cafenele totul e firesc si cald, nimeni nu se grabeste

Nici macar noi nu ne mai grabim

Oamenii se indreapta catre culori, catre liniste si frumos

Am stat la soare timp de cateva zeci de minute pe niste fotolii care erau de vanzare. Nu ne-a ridicat nimeni de acolo decat foarte, foarte tarziu

O reclama la o carciuma

Cladirea m-a atras ca un magnet, simteam ca nu pot sa-mi misc picioarele din fata peretelui turquoise

Pe un alt pod, chaise-longues- urile noastre

Oamenii ies dupa soare pana in strada

Si stau cat se poate de chic la o vorba lunga si haraita de-a lor, dar care totusi suna bine

La o rascruce de drumuri

Am deschis portile perceptiei, vorba dragului de Huxley

Pastrez in spatele pleoapelor o zi perfecta intr-un oras perfect strain, o zi in care m-am reintors spre mine si m-am umplut de bucurie si liniste. Am simtit soarele pe fata, huruitul bicicletelor, am vazut culorile altfel si eu cu totul m-am schimbat.
E taare frateee

Trebuie sa fie ceva legat de culori si sunete

Sau poate de senzatia ca timpul are un alt mers in locul asta

La cafenele totul e firesc si cald, nimeni nu se grabeste

Nici macar noi nu ne mai grabim

Oamenii se indreapta catre culori, catre liniste si frumos

Am stat la soare timp de cateva zeci de minute pe niste fotolii care erau de vanzare. Nu ne-a ridicat nimeni de acolo decat foarte, foarte tarziu

O reclama la o carciuma

Cladirea m-a atras ca un magnet, simteam ca nu pot sa-mi misc picioarele din fata peretelui turquoise

Pe un alt pod, chaise-longues- urile noastre

Oamenii ies dupa soare pana in strada

Si stau cat se poate de chic la o vorba lunga si haraita de-a lor, dar care totusi suna bine

La o rascruce de drumuri

Am deschis portile perceptiei, vorba dragului de Huxley

Pastrez in spatele pleoapelor o zi perfecta intr-un oras perfect strain, o zi in care m-am reintors spre mine si m-am umplut de bucurie si liniste. Am simtit soarele pe fata, huruitul bicicletelor, am vazut culorile altfel si eu cu totul m-am schimbat.
E taare frateee
Amsterdam day two, cu o perspectiva diferita
Amsterdam baby
Am ajuns in Amsterdam, am lasat bagajele la hotel si ne-am carat prin oras.

Era destul de frig si ploua din cand in cand

Am mers fara tinta pe strazi

Si ne-am oprit la o prajitura si un ceai

Dupa cum spuneam, ceai si prajituri, o nebunie

Apoi a iesit si soarele si totul a fost frumos

Era destul de frig si ploua din cand in cand

Am mers fara tinta pe strazi

Si ne-am oprit la o prajitura si un ceai

Dupa cum spuneam, ceai si prajituri, o nebunie

Apoi a iesit si soarele si totul a fost frumos
Etichete:
diary,
foto,
la vita e bella,
lifestyle,
photos
Haga
Am ajuns in Haga dupa amiaza, cand ploaia deja se oprise

Micuta vedeta se dadea in spectacol in fata vecinilor de casuta

Copii se jucau pe o platforma si mamele dansau in jurul unei sticle de vin

Am pornit la plimbare

Si am ajuns intr-un parc de disractii. Ploua din nou, asa ca ne-am adapostit sub un copac cu becuri

Lumea se plimba prin parc, pe ploaie

Un pod in Haga

Un altul

Frumos, foarte frumos orasul. Special, aproape de natura. Canalele ireale, totul curge parca in alt timp si spatiu.

Micuta vedeta se dadea in spectacol in fata vecinilor de casuta

Copii se jucau pe o platforma si mamele dansau in jurul unei sticle de vin

Am pornit la plimbare

Si am ajuns intr-un parc de disractii. Ploua din nou, asa ca ne-am adapostit sub un copac cu becuri

Lumea se plimba prin parc, pe ploaie

Un pod in Haga

Un altul

Frumos, foarte frumos orasul. Special, aproape de natura. Canalele ireale, totul curge parca in alt timp si spatiu.
Etichete:
diary,
foto,
la vita e bella,
lifestyle,
photos
Queen's Day in Rotterdam
De ziua reginei a plouat. Am coborat din hotel si ne-am plimbat pe strazile cu magazine. Ploua si era frig, dar ne-am amuzat teribil.

Oamenii par sa baleteze prin jeleu de fructe, aici totul se misca foarte lent si linistit.

Am intrat intr-un mall ca sa mergem la toaleta. Nu merge cu fise de 50 de bani, doar 50 de centi. Betty boo la datorie, lumea ceva mai alerta decat pe strazi.

Toate magazinele mari erau inchise, dar erau multi oameni care vindeau lucruri vechi de pe masute mici.

Ploaia a reinceput si noi am decis sa plecam spre Haga.

Bineinteles, nu inainte de a trece pe la H&M

In urma unui concert in strada, niste copii se jucau cu noi

Am plecat dintr-un oras care mi se parea gol si trist spre Haga, locul unde mi-a zis cineva mai demult ca e mai frumos ca la Amsterdam. Acum nu stiu ce sa zic, nu mi se pare, e cu totul alt flash. Oamenii, orasul, nu are nici o legatura cu A'damul. Nu e mai urat sau mai frumos, nu e mai mare sau mai mic, nimic de genul asta. Pur si simplu altfel

Oamenii par sa baleteze prin jeleu de fructe, aici totul se misca foarte lent si linistit.

Am intrat intr-un mall ca sa mergem la toaleta. Nu merge cu fise de 50 de bani, doar 50 de centi. Betty boo la datorie, lumea ceva mai alerta decat pe strazi.

Toate magazinele mari erau inchise, dar erau multi oameni care vindeau lucruri vechi de pe masute mici.

Ploaia a reinceput si noi am decis sa plecam spre Haga.

Bineinteles, nu inainte de a trece pe la H&M

In urma unui concert in strada, niste copii se jucau cu noi

Am plecat dintr-un oras care mi se parea gol si trist spre Haga, locul unde mi-a zis cineva mai demult ca e mai frumos ca la Amsterdam. Acum nu stiu ce sa zic, nu mi se pare, e cu totul alt flash. Oamenii, orasul, nu are nici o legatura cu A'damul. Nu e mai urat sau mai frumos, nu e mai mare sau mai mic, nimic de genul asta. Pur si simplu altfel
Abonați-vă la:
Postări (Atom)








