Estudia

Am aflat multe despre mine in saptamanile astea doua la Sinaia. Ultimul lucru a fost despre energie. Despre cum sa-ti aduni energia, sa o tii strans si sa o impartasesti celorlalti. Totul cu un singur cuvant Yupiii!




Am retrait un moment minunat din viata mea, din mai, de pe vremea cand pluteam pe un norisor roz. L-am regasit azi, cand am pictat "My special Eureka moment". Cand mi-am adus aminte de fluturi in stomac, o rochie mov si un barbat minunat care mi-a schimbat viata.

Despre prietenia mea cu o femeie puternica, controversata si totusi prietena, despre implicare si acceptare. Despre leadership si lucru in echipa, despre frica si nesiguranta.

Am trait intens si cumva ma intristeaza ca se termina. Pentru ca poimaine voi pleca de aici, voi reveni la viata mea obisnuita, care nu va mai putea fi la fel.

E frumos .

As fi vrut sa scriu pe blog

...dar mi-am dat seama ca nu prea imi vine nimic spectaculos in cap. Nici macar interesant. Pur si simplu e prima data cand as vrea sa scriu ceva si nu am despre ce. Sunt in tabara fantastica la Sinaia, ma trezesc regulamentar la 7.40, iau micul dejun pana la 9, de la 9 incep cursurile de creativitate, cu pauza de cafea la 11 , masa de pranz de la 13 la 14, iarasi creativitate, cafea la 17, cina la 19, discutii creative de la 20 incolo.

Ce naiba sa scriu? ca asta fac in fiecre zi, mi-a ocupat tot creierul si nu fac nimic in rest.aahhh, acum cateva zile am chiulit de la masa de pranz si intre doua momente creative m-am dus la o sesiune de cosmetica si tanning. Tipic pentru mine ha ha

De maine incep si orele de sport cu colegii creativi, ca simt ca ma anchilozez de tot. Asa ca ii pun pe toti la treaba .

In rest, tot eu, asa cum ma stiu, aflu cate ceva nou despre mine in fiecare zi...

Ziua in culorile cele vechi

Azi m-am vazut cu o veche si buna prietena. A trecut aproape un an de la ultima noastra intalnire. Tot intr-o zi de vara, in care o terasa din herastrau a devenit un loc special, cu o muzica in surdina, care se departa din ce in ce mai mult. De data asta m-a asteptat cu un "minimal feelingos" si o dupa amiaza linistita....de vara, light. Chiar foarte light :)

Ne-am amintit de zilele pline de lumina speciala din livezi de meri, o ploaie in A'dam si totul parea sa vina mai aproape....toate amintirile, de-a valma in capul meu. Ani intregi de care nu mai stiu mare lucru, oameni care au disparut din memoria mea, nume ramase fara chip.

Apoi am ajuns acasa si m-am apucat de citit. De recitit o carte draga mie, care acum un an m-a vindecat de o durere ingrozitoare : " Dragoste si sexualitate", Andre Moreau, editura Trei. Eu nu pot sa citesc doar o carte, ma plictisesc, pierd ideea si mintea mea fuge departe, intr-o lume frumos colorata. Atunci trec la a doua, eventual cateva ore mai tarziu revin la prima si tot asa. Mai fac o chestie destul de razna: cand ma apuc de citit nu mai fac nimic altceva: trimit pisicile in exil, las vasele nespalate si stau in varful patului. Sunt morocanoasa la telefon si mama ma suna grijulie: " scuza-ma , mama , ca te-am deranjat de la citit" . As vrea sa ii spun ca nu ma deranjeaza cu adevarat niciodata, ca citesc dar as putea sa fiu civilizata la telefon. Iarta-ma, draga mea , ca sunt un arici ghimpos .

Tot azi m-am rasfatat...cafele turcesti, pain aux amandes, crema de vanilie cu peltea de coacaze, home made. Apa rece si ganduri frumoase, pe stilul zen.

Back on track cu carnea - pui cu tarhon si unt sarat

Saptamana trecuta am decis sa renunt la dieta vegetariana, intrucat incepuse deja sa isi arate limitele si nu ma mai simteam bine. Asa ca am revenit la retetele care m-au consacrat, lucru pe care si iubitul meu il apreciaza, ca sarmanul s-a cam saturat sa manance frunze ;)


PIEPT DE PUI CU TARHON SI UNT SARAT

Se pun 2 linguri de unt La Motte intr-o cratita mai adanca. Este un unt cu sare grunjoasa, deosebit de gustos. Se lasa la foc mic sa se topeasca.



















Se taie cubulete 200 de g de piept de pui (eu am gasit "muschiulet de pui" sau " file de piept de pui" - este vorba de portiunea mica si frageda a pieptului, aceea din interior) si se adauga in tigaie, sa se rumeneasca la foc mic.



















Se taie cuburi mici 50 de g de bacon crud afumat (este, de fapt, pulpa de porc cruda, afumata) si se presara peste carnea de pui.



















Se adauga o ceapa mica, taiata foarte marunt, piper alb si chilli iute. Dupa gust, se presara frunze de tarhon proaspat.















Se adauga 150 de g de mascarpone si se lasa sa fiarba la foc mediu, pentru cateva minute.















E o reteta delicioasa, dar foarte satioasa, asa ca mare atentie ! Se poate servi gu garnitura de spanac, dar eu am ales sa trec peste garnitura si sa mananc doar carnea cu sos.

"Deo saptamana mananc decat batae"

Ieri seara, dupa ce am ajuns finalmente acasa, ma crashez pe canapea cu una bucata bere in mana (vaai, un barbat adevarat) si ma apuc de rasfoit bloguri, in scopul spalarii urgente a creierului.

Ajung, cum altfel, la blogul lui Bucurenci, unde citesc despre ultima isprava a Simonei Tache de la Catavencu.





M-am gandit oleaca, m-am amuzat de comentarii si iar m-am gandit, iar azi am felicitat-o pentru initiativa si fardul chanel aplicat strategic, in scop de vanatai....

Bonheur

"...Bonheur ne se photographie pas, il ne se filme pas, il se reve"

Asta pare sa fi fost laitmotivul weekendului la Paris. Am ajuns pe o ploaie ingrozitoare, L'etoile parea trista si urata, arcul prea mare si prea patrat si eu inghetam de frig in sandale, plecata din Bucuresti pregatita sa fie "putin mai rece".... Ne-am odihnit o ora dupa drum si am pornit, o data cu soarele, spre masa. Si plimbari pe strazile inghesuite, si cafele si cumparaturi...asa cum e frumos sa simti orasul.

Seara am ajuns la Lido incaltata in slapii mei senegalezi, cu mutritza de alice in tara minunilor . N-am inteles de ce noi nu stateam la coada , de ce ne conducea un nenea mare in costum spre masa care ne astepta cuminte in fata scenei. E drept ca si sticla de vin pe care tocmai o bausem la masa s-ar putea sa fi avut ceva de-a face cu treaba asta confuza, dar nu ma pronunt. In mod cert, sticla de sampanie a pus capac, astfel ca am ajuns la hotel intr-un hai nebun, cu rasete si veselie usor silly...frumos la Lido, spectaculos in multe momente...de la cai "de-adevaratelea" la fantani arteziene, patinoar si avion, la dansatoare senzationale si extrem de gratioase.

E de mers vara asta, e frumos si de stat, e frumos si de vizitat si de facut cumparaturi.

...finalement, le bonheur!

Un altfel de Paris

Acum cateva luni am descoperit Parisul. Trista si indoita, sperasem sa ajung in orasul luminilor cu altcineva. N-a fost sa fie, in ultima zi am schimbat rezervarile si m-am dus cu o buna prietena. Trista si indoita, ranita in suflet si in orgoliu, cu un vitor incert in fata si multe vise facute cioburi.

Am descoperit un oras al meu, intr-o singuratate bizara. La un moment dat, in fata unui Mojito, a sunat telefonul si pot spune ca viata mi-a trimis o sansa. Sansa pe care, cateva saptamani mai tarziu, am luat-o cu toata inima si increderea.

Acum vad altfel orasul viselor, de data asta fericita si implinita, descopar in alt mod orasul. Descopar luminile care ma fac sa visez frumos, descopar strazile pline de farmec ,ca viata poate fi si altfel, ca uneori e de ajuns sa stii ce intrebare sa pui ca sa primesti, ca in viata cateodata trebuie doar sa visezi si ca visele devin uneori reale.

Uneori fericirea e simpla si difuza, naturala si permanenta.