Mancare de post

Zilele astea am tinut post. In afara de faptul ca m-am simtit ingrozitor de obosita si sleita, a fost o experienta interesanta si cred ca e bine ca din cand in cand sa tinem post. Eu am renuntat dupa o saptamana, dar in perioada in care am tinut postul am mancat diverse preparate gustoase.

Humusul cu legume este intotdeauna o alegere excelenta, iar mie imi place in mod deosebit acest preparat.

Salatele de legume sunt intotdeauna o alegere sanatoasa, chiar daca nu tinem post. Sunt savuroase, usoare si in ciuda faptului ca uneori pot provoca balonare, eu incerc sa le mananc zilnic.

Salata de naut este intotdeauna o alegere satioasa si sanatoasa. Este extrem de simplu de preparat si poate constitui o masa in sine.

Supa de spanac e o varianta usoara pentru pranz, se prepara imediat si mie imi place sa o mananc rece, cu putina zeama de lamaie.

Din categoria " de mancat la restaurant " pentru ca dureaza mult sa fierbi lintea, dar e deosebit de gustoasa, recomand supa crema de linte cu morcov. Se gaseste in general in restaurantele indiene si libaneze, in diverse variante. Recomand cu caldura, este deosebit de savuroasa.

DIntre felurile mele preferate de mancare nu putea sa lipseasca mancarea de stevie cu orez. E ideala in post pentru ca e satioasa, dar in vata de zi cu zi o prefer cu mai putin orez si mai multa stevie, din motive de silueta.

Desigur ca aseara am considerat ca mi-am facut datoria fata de Marele Creator si, satula fiind de senzatia permanenta de ameteala, mi-am comandat felul meu principal preferat - tartar de vita picant, cu salata verde...

Nu am chef, gen...

De cateva zile (vreo suta) ma confrunt cu o lipsa totala de chef. Nu am chef sa scriu - si ma asteapta o tona de articole de terminat, mailuri la care sa raspund, nu mai zic de restul. Apoi nu am chef sa mai gatesc. Din pacate, am totusi chef sa mananc. Nu am chef sa ies in oras, nu am chef sa imi fac ordine in haine, nu am chef sa ma demachiez seara, nu mai spun ca nu am chef sa ma machiez in ze first place. Nu stiu ce as vrea sa fac, in loc. Cand eram mica ma poticneam din cand in cand de starea asta, si ma intreba maica-mea ce am totusi chef sa fac. Ei bine, acum ca si atunci raspund ca nu am chef de nimic. De fapt, am chef sa stau, sa citesc si cam atat. De preferinta intr-un loc cu soare, cu o mare cana cu ceai langa. Apoi stau si ma gandesc ca am de fapt chef sa stau intr-o camera mare si racoroasa. Sau intr-o cafenea draguta. sau mi-ar placea sa ma duc sa imi cumpar camasi, dar n-am chef sa bantui prin magazine. As prefera sa vina camasile la mine. Si cartile sa se citeasca singure. Sa ma trezesc machiata dimineata si neaparat cu parul facut frumos. Ah, si imbracata, evident. Mda...ma duc totusi sa ma demachiez si sa ma culc, ca vad ca nu e suficient doar sa imi doresc foarte mult ceva ...

Carpaccio de dorada cu quinoa

Am testat aceasta reteta intr-un restaurant, insa mi s-a parur atat de savuroasa incat am cerut reteta de la chef...care a cedat si mi-a dezvaluit ingredientele.

Se fierbe quinoa in apa cu sare, se scurge si se lasa la racit. Trebuie sa fie tinuta la frigider cateva ore, deci cel mai bine este sa fie preparata cu cateva ore inainte. 

Se fileteaza o dorada, se sterge carnea cu un prosop curat, se sareaza si se scot toate oasele. Pestele impreuna cu 2 linguri de quinoa se toaca in robotul de carne pe textura mare cateva secunde.

Se adauga zeama de lime dupa gust, cam un sfert de lime pentru cantitatile de mai sus.

Se toaca foarte marunt, tot la robot, cateva felii de ardei gras portocaliu, care se scurg de zeama pe un servet de hartie si se amesteca pana la omogenizare cu pestele.

Se toaca marunt cateva fire de chivas - se mai numeste baby green onion, se gaseste la marile supermarket-uri.Se adauga la carpaccio si se amesteca.

 

Se maruntesc frunze de patrunjel cret (hasmatuchi) si se amesteca in carpaccio.

Se verifica inca o data gustul preparatului - trebuie sa fie acrisor, aromat, fara sa se simta excesiv mirosul de peste, sa se simta aroma ingredientelor si sa fie frumos colorat.

Se serveste acompaniat de o salata verde cu sos de lime si ulei de masline . Carpaccio-ul se aseaza cu lingura pe farfurie, in jurul salatei, si se decoreaza farfuria cu cateva picaturi de sos de ardei dulce-acrisor , frunze de hasmatuchi si o grisina cu susan in loc de paine.

In ciuda explicatiilor extensive, este usor de preparat si poate fi o cina lejera, sanatoasa si potrivita atat pentru dieta cat si pentru cei care doresc doar sa manance echilibrat.

Enjoy!

E bine cand ne lauda si altii...

Welcome to the neighbourhood!

Azi, in centrul Bucurestiului. Parchez, inchid masina, urc pana in casa si cobor imediat. Cand am urcat, masina mea avea oglinzile la locul lor. Am coborat, disparusera fara urma.

Bun, ajung la politie. La sectia cu pricina, nenea militianul imi spune amuzat sa iau loc si sa scriu. Ceea ce si fac. Iesim, facem poze la masina, scrie concluziile. Eu asteptam hartiuta pentru casco. -Aaahhhh....mai dureaza , domnisoara. Stati linistita, va sunam noi.
-Cand?
-Cand terminam hartiile.
-Pai si pana atunci eu cum circul fara oglinzi?
-Pai va duceti si va cumparati altele.
-Dar de ce sa le cumpar, eu am casco.
-Asta e, le cumparati si va recuperati banii de la asigurari.

Bun.
- BMW?
-Da.
- Am si eu nevoie de doua oglinzi asa si pe dincolo, cu senzor de intuneric , anti tantari si anti-hoti .
-Da, 2740 lei, vi le aducem in trei saptamani.
-Cat?!?!?!
- Trei saptamani, nu avem in stoc.

mda
-Tati, am si eu o problema, mi-au luat oglinzile de la masina.
- Da, stai sa sun la baieti.
- Sunt, 170 de euro si ti le inscriptioneaza ca sa nu ti le mai ia altii.
- Brici, hai ca trec sa le iau.

Si acum de afurisita o sa cer banii de la casco, sa imi dea ei oglinzi noi, ca mi se pare corect de vreme ce platesc cu religiozitate casco-ul. Si sa vad si in cat timp nenii de la Polutie imi dau hartiile, in cat timp imi vin oglinzile oficiale si in cat timp imi returneaza casco-ul banii.

Asa, de comparatie a eficientei sistemului. Ai "cartierul" in care in 3 ore ai o solutie la problema ta si ai calea legala, care stii cand incepe dar nu prea stii unde  si cand se termina.

Mintea de ceai: Imi plac oamenii care

Mintea de ceai: Imi plac oamenii care

Si as mai adauga...imi plac oamenii care zambesc la flori, imi plac oamenii care rad fara motive importante, imi plac oamenii care se imbraca in culori atunci cand afara ploua si imi plac oamenii care ....

Acum am facut o scurta pauza, pentru ca ma gandeam ce fel de oameni imi mai plac. Imi plac oamenii care au pisici pe care le lasa in pace, imi plac oamenii care au un hamac pe terasa, imi plac oamenii care beau ceai in pauza de pranz si oamenii care au pauza de dupa-amiaza.

Mi-ar placea sa fiu un om care traieste intr-o pauza. O pauza de cetit, o pauza de mirosit flori, o pauza de pictat curcubeie si de inflorit ciuperci . Mi-ar mai placea o pauza de scarpinat pisicile, o pauza de facut dezordine in sertarul de sosete si o pauza de facut urme cu fruntea pe geamul un pic rece.

Mi-ar placea sa gasesc oameni care au pauza de citit in stele si de visat cu ochii deschisi, oameni care deseneze pantofi de printesa si care sa se gandeasca la rochii de fetite.

Imi plac mamele vesele si frumoase, care isi lasa copiii liberi aaaa...si imi place cate o profa stafidita de franceza care bea cafea neagra cu un cub de ciocolata pe post de mic dejun. Imi plac frantuzoaicele tinere si frumoase, barbatii intelepti si misteriosi, bicicletele negre cu cos si lalelele portocalii-papagal.

Imi mai plac bobocii de rata si gasca, puisorii de gaina si cateii mici de 6 saptamani, imi plac copiii de 3 ani, baieteii de 5 si fetitele de 7 ani cu par lung si ochi mari.

Imi plac balerinele si cocostarcii, nuferii si lenjeria de matase greige. Trufele si cafeaua neagra, apa rece si diminetile caldute.

Imi place sa imi placa ceva.