Retete din carne de rata

Printre preparatele mele preferate se numara si cele din carne de rata. Norocul meu este ca nu le mananc prea des, pentru ca altfel cred ca m-as rostogoli. Din pacate, carnea de rata are o cantitate semnificativa de grasime si nu trebuie exagerate marimile portiilor. In mod normal, o portie de carne pentru un adult activ nu trebuie sa depaseasca 150 de g.

In imagine este un piept de rata cu morcovi sote, dovlecei si piure de pastarnac si telina, iar chestia care seamana cu un cartof este o gogosica din telina facuta pane.

Carnea este aproape in sange, iar inainte de prepararea termica se tine cel putin 12 ore la marinat intr-un sos facut dintr-o lingurita de miere, otet balsamic si armagnac (un fel de tuica preparata din struguri, la mine la tara i se spune tuica de bostina dar suna mai "fancy" in franceza). Pentru gatit se procedeaza in felul urmator: Se incalzeste cuptorul la 230 de grade celsius si se pune pieptul de rata intr-un vas de fonta. Se lasa 10 minute, apoi se intoarce si se mai lasa 3. Se scoate din cuptor si se pune pe aragaz vasul, la foc mare, pentru a carameliza mierea. Se inchide flacara si se acopera vasul, ca sa se "abureasca". Se taie in felii subtiri de 4-5 milimetri si se serveste pe farfurii intinse. Regula spune  sa fie si incalzite, dar cine naiba are timp de asa ceva....

Sote-ul de legume este cel mai simplu mod de a le prepara. Varianta mea e urmatoarea: adaug intr-o craticioara putina apa si o lingurita de unt, las legumele sa se fiarba fara sa se inmoaie prea tare si la final adaug putina sare. 

Girl stuff

Cum in ultima vreme simt ca devin din ce in ce mai feminina, am simtit nevoia sa mentionez cateva din observatiile pe care le-am putut face in timpul acestui proces.

De fiecare data cand imi fac unghiile, exact cand aplic ultimul strat de oja pe ultima unghie si stiu ca trebuie sa astept sa mi se usuce unghiile, traiesc o nevoie acuta de a merge la pipi. E ca atunci cand stiu ca trebuie sa fiu foarte cuminte si serioasa si imi trece prin cap cea mai amuzanta poanta, am cel mai mare chef de caterinca si cele mai acide replici care ma fac sa mustacesc .

Apoi momentul de glorie care se cheama aplicarea mastii de purificare, revitalizare, modelare, reconstruire a fetei. In functie de culoarea produsului, faptele difera . De exemplu, ieri mi-am aplicat un maglavais negru cu efect detoxifiant. Cu ierburi si extracte chinezesti, evident organica. Am profitat de momentele de liniste in care ma credeam singura in casa, dimineata. Evident ca in secunda in care am iesit din baie cu chestia aia pe fata, parul prins in varful capului si cu masca de picioare aplicata evident pe picioare, iubitul meu s-a trezit. Am citit groaza in ochii lui atunci cand a constientizat ca aratarea bizara care se uita pe fashionTV in sufragerie eram eu. Dar i-am explicat pe un ton cald si linistitor ca face parte din procesul de a deveni mai feminina. Nu m-a crezut.

Nu in ultimul rand, mi se pare evident ca in exact preziua programarii mele la cosmetica, pensat si gadilat in talpa sa imi apara o sedinta foto sau filmare, dupa cum la fel de evident mi se pare ca exact dupa ce am fost la cosmetica si fata mea e rosu-stralucitor sa dau ochii cu vreun amic care ma intreaba delicat daca e totul in regula.

Nah, dar sa continuam sa devenim mai feminine.

Chestii de weekend

Weekendul asta am iesit. Organizat, ca in perioada in care practicam sportul asta mult mai consecvent decat in ultimii ani . Nah, poate ca am imbatranit, ce stiu eu. Nu stiu exact cum reuseam pe vremuri sa ies 2-3-4 zile pe saptamana si sa si functionez normal. Dar nah, nu despre asta voiam sa scriu. Cum ma trezeam eu asa (cu greu) ieri pe la pranz, pe nu-stiu-care antena deschid televizorul si ce sa vezi....madam doctoreasa care se tot abtine declara sus si tare ca " zaharul nu contine nimic, decat calorii goale. Nu contine nimic in afara de calorii, nici proteine, nici glucide"

HELLLOOOO.....

Am mai baut o cafea si mi-am dat seama ca din pacate, calitatea informatiei transmise la TV nu e verificata de nimeni. Ca e suficient sa "o slabesti" pe nu- stiu- ce vedeta si gata, esti specialist. Mai slabiti-ma!

Decadenta culinara in varianta home-made

Am tot pledat pentru o alimentatie sanatoasa, diete, un regim de viata sanatos si tot asa. Uite insa ca am ajuns si in punctul in care imi dau in petec.

Aseara am pregatit o masa care ar face sa se rasuceasca in mormant orice parinte al dietelor low-carb. Insa am ajuns la concluzia ca uneori practica ne omoara, asa ca am pregatit doua feluri de mancare traditionale: bulz si sarmale cu mamaliguta.

Norocul meu este ca nu ma impac bine cu mamaliga, asa ca m-am delectat doar cu mirosul absolut demential.In imaginea de mai sus este bulzul : un strat de mamaliga, o cantitate generoasa de branza de burduf facuta in casa, unt in cantitati aproape obscene si smantana grasa.  In farfuria de mai sus au fost vreo 5 linguri de mamaliga cu branza si smantana. Mult , dar bun :)

Sarmalele sunt facute cu pulpa de porc si vita si la 2 kilograme de carne s-a pus o cana de orez. Mie imi plac sarmalele reci - stiu ca sunt cel putin bizara - asa ca nu suport sa fie facute cu grasime . De asemenea, le mananc fara mamaliga . Portia de mai sus nu era pentru mine, dar arata mai civilizat decat ce mananc eu asa ca am postat-o pentru impresie artistica.

Acum stiu ca toate fetele de la sala ma vor cauta sa ma linseze, dar cata vreme nu inoata in grasime si nu sunt acompaniate de mamaliga si paine, nu vad nici un impediment in a manca din cand in cand o portie de sarmale, chiar daca esti atenta la silueta.

Evident ca portia a fost prea mare chiar si pentru un adult flamand, asa ca din farfuria de sarmale  s-a mancat doar jumatate. 

Pe scurt, a fost bun.

PMS. my love

Speechless.

Despre relatii

Lately mi se pare ca traiesc o varianta damboviteana a lui sex and the city, cel putin la nivel de conversatiuni de cafea.... nah. Dar sa revin,  vorbeam cu o buna prietena despre relatii, barbati, implicare etc samd.Si miss (pe care, de altfel, o iubesc si e una din prietenele mele cele mai apropiate) zice ca ea vrea o relatie, dar ii e frica de presiune. Iar eu am ramas muta gandindu-ma ca mintea mea e la ani-lumina de povestea asta. Adica eu am functionat dintotdeauna in relatii. Uneori mai multe in acelasi timp, cum ar spune un individ cu simtul umorului. Dar totusi, mi-au placut dintotdeauna si presiunea si ingradirea care vin asociate cu relatiile.

 "In loc sa ma recasatoresc, mai bine imi gasesc o  femeie care sa nu-mi placa si-i dau pur si simplu o casa." >     Rod Stewart

Acum as reveni la subiectul marriage. Ca daca relatiile imi plac, ideea de mariaj ma panicheaza. Pentru ca o asociez cu ani de obisnuinta, cu un joc de putere din care toata lumea pierde si cu imaginea nevestei acre care savureaza creierul sarmanului cu betisoare chinezesti, respectiv grobianul indiferent caruia i se falfaie complet de orice.  Baaad, ce sa zic. Si totusi, vreau sa cred in frumusetea povestii de iubire, visez - vorba unei prietene- la blestemata de rochie alba si da, sper ca o sa fiu eu aceea care sa aiba cel mai frumos, cald, tihnit si perfect mariaj. Inca nu am cunoscut pe nimeni care sa traiasca asa ceva, dar asta e, mie imi plac mult utopiile....Cum se pupa perfectiunea asta casnica cu sosetele aruncate langa cosul de rufe nu stiu inca, dar nah. Revenind - ca vaz ca mintea si tastele ma arunca in alte planuri - la relatii si presiune, cred ca nu mai inteleg eu noul val al noilor trenduri in materie de angoase. Pe vremea mea, ma temeam ca nu sunt suficient de interesanta intr-ale culturii si sexului, ca nu-mi iese tocanita perfect si ca nu stiu sa calc camasi fara sa le fac dunga pe maneca. Acum vad ca lumea se teme de implicare, de atasare si de pierderea spatiului personal. Iar eu vin de fiecare data si spun ca exact despre asta e vorba in relatii. Trebuie sa te implici, sa te atasezi si sa renunti la spatiul personal.

E perfect ok, on the other hand, sa nu vrei sa te implici si sa nu renunti la micile tabieturi zilnice. Am prietene care nu au facut-o si sunt perfect asumate, dupa cum cunosc un numar semnificativ de barbati dezirabili care au decis ca e mai simplu sa nu aiba o relatie . E drept ca poate sunt prea batrana sa mai iau in calcul varianta asta, dar stau sa ma intreb care e finalitatea. In cazul barbatilor, sa spunem ca pot intelege. Dar zau daca pricep care e treaba cu gagicele. Adica ok, ai peste 30 de ani, ai job, cariera, viata sociala, gasca de gagice si prieteni. Iesi joi, vineri, sambata si duminica in oras, luni , marti si miercuri socializezi la cafenele si evenimente- asta e cazul fericit, in care iti si permiti. Te mai tavalesti ocazional cu cate vreun personaj care ti se pare interesant si ....ce? Ce ramane in urma povestii asteia? Care e urmarea? Pleci tu noaptea, pleaca el, dimineata iti spui la revedere sau ne mai vedem, ce iti spui? Si daca mi se parea ca pe la 19-20-and so on povestea asta era oarecum interesanta, stau sa ma gandesc daca as putea sa traiesc asa si spre 30 & more anisori. Si nu as putea, nu pentru ca as fi  vreo ingenua ci pentru ca am inteles despre mine ca eu functionez "in relatie".

Acum, aflu ca e greu sa ai o relatie , ca barbatii nu se mai implica samd. In acelasi sens, toti - dar absolut toti barbatii cu care am discutat declara ca isi doresc o relatie, ca isi cauta o posibila partenera dar " ca e o problema cu atitudinea". Adica muierile din capitala damboviteana s-au emancipat . Inteleg din cele discutate si cum functioneaza emanciparea asta - guys' way.

De exemplu, doamnele decid sa se realizeze profesional. Din experienta mea, aceasta dorinta se materializeaza in discutii despre cat de mizerabila e povestea de la locul de munca. Indiferent ca e vorba de sefi sau angajati, fetele de cariera trebuie ascultate in timp ce se plang. Apoi trebuie sprijinite - inteleg ca de catre partenerii lor - sa se realizeze in cariera. Whatever that means, dar am auzit-o de prea multe ori ca sa nu o mentionez.Asta ce inseamna? Sa se duca respectivii sa munceasca in locul lor? Sa le faca dosarele, business-planurile si sa le convinga cientii? Nu am inteles niciodata, desi sunt o creatura care incepe munca la 8 si termina la 21.00. Cu toate astea, nu cred sa ma fi plans vreodata ca munca mea e de kkt, iar cand am considerat ca e de rahat pur si simplu mi-am dat demisia.

Apoi doamnele decid sa se emancipeze. Am inteles ca asta se traduce printr-un frigider gol si camasi spalate la curatatorie, dar si prin libertinaj sexual. Si fara sa fiu ipocrita, pentru ca in cazul meu slava cerului ca exista o doamna draguta care vine si face curat, spala, calca etc, totusi nu pot sa nu ma gandesc ca daca as fi barbat as prefera sa am o partenera care sa nu imi serveasca discursul asta, ci o masa calda seara si cafeaua proaspata de dimineata.  Referitor la a doua componenta, e perfect ok sa iti traiesti fanteziile, doar ca inclin sa cred ca e de nuantat....dar despre asta, alta data.

In ultima vreme aud si discursul fetelor despre weekenduri in afara Bucurestiului si plecari regulate in strainatate. Am o alta dilema, si anume cum se face ca desi ele sunt emancipate si puternice, sarcina "entertainmentului" cade mai mereu in spatele barbatilor? Si nu inteleg cum de mai ai chef, dupa o saptamana, sa conduci 3-4 ore ca sa stai o zi si jumatate la munte, de exemplu. Ma gandesc la mine, care nu am reusit sa ajung la casa mea de vacanta de la munte sau mare de vreo 2 ani, si nu sunt decat 2 ore de condus pana acolo. Dar ma rog, poate stau eu prost la capitolul organizare. Alta amica era revoltata pur si simplu ca mister cu care isi impartea viata si patul nu o mai dusese la "shopping" in strainatate. Si eu, naiva, o intreb de ce nu se duce singura. "Pai cum sa ma duc, cine plateste?" LOL.....

Apoi subiectul inevitabil....plozi. Toate vor copilasi. Si eu vreau. Nu inteleg insa de ce dupa ce ii fac se dau de ceasul mortii ca e greu sa-i cresti. Soro, credeai ca stiu sa isi schimbe singuri scutecele? Ca se duc singuri la "gradi"??? Ah, si faza cea mai dura e ca inevitabil se plang ca nu mai au timp pentru ele. Pai eu credeam ca faci un copil tocmai pentru ca ai atata generozitate incat iti asumi ca nu vei mai avea timp de tine, ca nu vrei sa mai traiesti doar pentru tine, ca vrei sa transmiti tot ce e mai bun in tine prin acel copil samd. Mda, poate ca inteleg eu lucrurile gresit.

Bref, ca deja m-am racorit si mi-a trecut cheful, ori eu sunt defecta si mama m-a educat prost, ori eu nu mai inteleg cum functioneaza treburile in relatiile moderne....

Masa de pranz in 6 minute

Azi am experimentat intarzierea grosolana. Eu sunt in general punctuala. Adica foarte punctuala, numai ca atunci cand o comit....nu e cale de intoarcere.

Azi am reusit sa depasesc ora stabilita cu 2 ore. Nu 15 minute, nu 10....2 ore. Asa ca trebuia sa gasesc rapid cea mai rapida reteta posibila, avand in vedere ca ingredientele disponibile erau pulpe de pui, cascaval si fasole verde.

Asa ca mi-a tunat prin capsor o adaptare a unei retete clasice - cotlet valdostana, in varianta fast .

Pulpele dezosate se bat cu ciocanul de carne. Apoi se pun la gratar, cu sare si piper. Dupa 3 minute se intorc.

Intre timp se pune la fiert fasolea verde congelata, cu sare, piper si ulei. Se acopera si se lasa cateva minute sa se dezghete. Ca sa fie gustoasa, fasolea verde nu trebuie fiarta mult, pentru ca ea trebuie sa ramana crocanta.

Dupa ce pulpele sunt gata, se inchide flacara si se pune deasupra cate o felie de cascaval.

Exista si varianta cu piept de pui, e la fel de usor de preparat. 

Se servesc cu garnitura de fasole verde peste care se stoarce putina zeama de lamaie.

Enjoy, se prepara foarte rapid si e gustoasa foc .

Cand la masina se aprinde un beculet rosu.....

Am observat eu acum cateva zile ca pe bordul masinutei se aprindea un beculet rosu. Stiu si eu ca in ceea ce priveste beculetele rosu is bad, asa ca sun la un prieten care se ocupa cu masini si care imi spune sa aduc urgent masina la reparat.

Bun, zis si facut, asa ca ieri m-am aventurat sa plec cu ea pana la Pitesti- caci am uitat sa spun ca prietenul si al sau service ultra-modern si performant este din urbea argesana. Si blonda pleaca linistita pe autostrada. In ciuda talentului de mic speedy gonzales, de data asta am mers incet, linistit, de parca nu eram eu.

Intre timp, urechea mea fina incepe sa distinga un sunet bizar venind dinspre motor, asa ca am inspiratia sa trec pe prima banda si de aici incepe distractia. Un nor mare de abur m-a inconjurat, asa ca am tras imediat pe banda de urgenta. Toate bune, numai ca eu eram la 70 de km de Bucuresti, masina parea ca e un mic vulcan si , evident, ploua torential.

Norocul meu s-a numit un nenea taximetrist care a oprit in fata mea, si care avea si cablu de tractat si care m-a dus pana la service-ul unde, de fapt, trebuia sa ajung. Aventura maxima si acolo, caci masina mea e automata si nu prea stie sa franeze cand masina e tractata, dar intre timp am invatat cum se rezolva si povestea asta.

Ajunge blonda la service, la care oamenii de acolo ma intreaba socati...cum ati venit ??? zic eu linistita...pai, cu masina. Apoi cu doua masini. Si oamenii ma priveau de parca le-as fi sodomizat intensiv idealul de viata. Cum doamna, cu becul rosu aprins? Pai nah, v-am sunat si mi-ati zis sa o aduc de urgenta. Ceea ce am si facut.
...Doamna, pe platforma trebuia sa o aduceti urgent....

Bref, momentul de blonda soferita fiind incheiat, am aflat cu bucurie ca nu am facut nimic rau la motor, doar nu stiu ce racord care s-a spart dar inteleg ca putea fi muuult mai grav.

Targul Bio

Iata ce puteti face in weekend, daca sunteti amatori de produse bio romanesti, dar si de aer curat si atmosfera placuta. Targul se tine la Muzeul satului weekend-ul acesta, de vineri pana duminica, intre 10 si 18.