Ieri seara am mers la una dintre carciumile nou deschise din oraselul nostru, La cantine de Nicolai. Eu sunt genul care ma uit de doua ori inainte sa imi cumpar vreo haina, dar pentru o mancare buna sunt dispusa oricand sa sacrific economiile de viata ale bunica-mii. Ma rog, auzisem despre carciuma de mai sus cum ca asa si pe dincolo si, cum sunt curiasa din fire si mare amatoare de mancare frantzuzita, am profitat de prima ocazie si am invitat niste prieteni la masa.
Am ajuns acolo si, cu temele bine facute, am stiut exact ce vreau sa incerc. Am eu o teorie a mea, cum ca daca intr-un loc tartarul e bun, bucatarul stie ce face. Desi am mancat de cateva ori preparatele lui Alain Ducasse, nu i-am recunoscut amprenta in nici unul din preparatele de aici. Desi am inteles ca el a alcatuit meniul, se pare ca a uitat sa ii si instruiasca bine pe cei care gatesc preparatele. Din pacate, tartarul a fost o dezamagire- sosurile pareau a fi "de-a gata" si savoarea discreta a ingredientelor n-am regasit-o nici la carne, nici la salata verde la punga, servita banal . Am zis ca poate mi se pare si ma asteptam ca macar oul cu trufe sa fie in vreun fel mai spectaculos.
In urma cu ceva vreme, Ducasse mi-a oferit mie si tuturor celor prezenti la o seara gastronomica o frumoasa nebunie sub forma unei supe de trufe si ma asteptam sa regasesc macar o parte din delicatetea aromelor. In schimb, ouale erau intrucatva nefierte corespunzator si aroma celor cateva felii de trufe negre era pierduta in maldarul de ciuperci de padure trase la tigaie care acompaniau preparatul cu pricina.
Ma asteptam la mult mai mult de la un restaurant care se bucura de atata PR, insa nu cred ca am sa mai repet experienta. Alt lucru care mi s-a parut nefericit a fost faptul ca se fuma foarte mult si ventilatia era destul de slaba. Nu ma deranjeaza in mod ormal fumul, dar de data asta am plecat de acolo duhnind a trabuc.
All in all, nota mica .
3 comentarii:
Am citit reviewurile cantinei lui Nicolai si am rezervat o masa, duminica. Dupca ce am comandat 3 feluri de vin si mi s-a spus ca nu este disponibil decat vinul cel mai scump din meniu, am incercat sa comand un MOJITO pana era gata mancarea. Acelasi raspuns. Urmat de intrebarea mea: Dar ce aveti? Mancare aveti? Mi s-a raspuns impertinent, certandu-ma ca am indraznit sa intreb asa ceva: Pai ieri a fost sambata si a fost multa lume, iar azi nu mai avem marfa. Ok, am intrebat eu, dar dc ieri au fost asa multi clienti, azi de ce nu inchideti? Ca poate v-a ajuns ieri, si azi puteti sa dormiti! Am recomandat si metro, real, etc etc multe alte hipermarketuri deschise, dar am fost luat din nou, usor, peste picior. In plus, in tot acest timp, avand masa exact in fata barului, barmanului ii curgeau balele de cat se uita in gura noastra, la tot ce vorbeam era atent, intocmai ca un caine infometat care sta langa tine cand mananci! Nu am apucat sa incercam mancarea deoarece ni s-a facut sila si am plecat in alta parte. Cam atat despre renumita cantina!
ma bag si eu in oala, la fel de dezamagita, dar din alt pct de vedere, io mancai o fripturica rossini, buna, am ajuns pe la un 1515, nu era nimeni, o plictiseala pe staff si o durere undeva.....
dar ni s a comunicat ca au fost toti la lunch...anyway, sampania comandata cam fara bule, sictir ttal din partea hotpatarului inalt imbracat in negru, asortat cu mesele, zici ca avea un sold dislocat, iar cel mai neplacut m a impresionat faptul ca la o masa vecina statea o fata din staff pp, care tot se juca pe un laptop, si parca asculta la ce vorbim....mi s a parut inacceptabil ca cineva din staff sa ocupe o masa din restaurant.....si care i treaba cu masa goala de orice carpa!?!?!slabut organizat, iar locatia buna dar neluminata natural.......
eu mi-am sarbatorit ziua de nastere si totul a fost bine organizat.chiar am fost foarte multumita si ador steak tartare-ul de vita, pe care il recomand!fiecare cu experientele/gusturile lui...
Trimiteți un comentariu