Totul e perfect in Univers

In urma cu mai bine de un an incoltea in mine o nevoie acuta de autocunoastere. Am simtit ca este absolut obligatoriu, pentru a putea merge inainte, sa gasesc in mine intrebarile si raspunsurile de care aveam nevoie.

Am inceput sa citesc, am inceput sa merg la ore lungi de terapie, sa invat sa ma privesc si sa ma iubesc asa cum sunt. Sa inteleg de ce alesesem o cale sau alta in trecut, sa ma impac cu mine si cu ceilalti. Am inceput atunci un drum pe care sper sa merg toata viata, un drum spre pace si liniste, spre fericire si armonie.

In timp, am simtit nevoia sa gasesc o cale formala de a intregi informatia de care aveam eu nevoie si, daca se poate, sa o transmit si altora . Asa am ajuns sa aleg facultatea de psihologie pentru a-mi continua studiile si sa ma inscriu la un curs de formare pentru coach-i. Curs care incepe maine si care stiu ca imi va deschide o noua cale si o noua aventura.

Stau acum si ma gandesc la intrebarea parintilor mei: ce ai de gand sa faci cu viata ta? Si se mira cand le raspund ca eu in viata imi caut fericirea.


O cale spre o viata tihnita, implinita, alaturi de un om pe care il simt aproape din vieti trecute, alaturi de care ma simt completa si implinita, fericita pana la lacrimi atunci cand ma invarte pe ringul de dans sau imi arata luminile vreunui oras al minunilor. O viata tihnita in solitudine sau cu prietenii mei de suflet, o viata a lucrurilor necomplicate si a viselor marete, uneori implinite.

Pentru ca eu cred cu tarie ca pot alege sa fiu fericita. Ca pot alege sa ma impotrivesc universului sau sa accept ca totul e perfect , fara sa trebuiasca sa ma chinui eu. Pentru ca pot alege sa fac proiectii ale fricilor mele sau sa iau faptele ca atare .

Totul e perfect in Univers.