Nu stiu daca vi s-a intamplat vreodata sa aveti o zi in care totul sa fie bine. Totul sa mearga perfect si, ca prin minune, sa se rezolve totul, dintr-o data. Eu am trait o asemenea experienta de curand si am simtit acut faptul ca cineva, mai sus ca mine, se ocupa de tot. Asa ca azi am simtit nevoia sa merg sa multumesc pentru tot binele pe care l-am trait in viata mea, pentru caile uneori ascunse care m-au adus aici.
Am mers, tocmai cand ploua mai tare si mai tare, la Manastirea Radu Voda. In centrul Bucurestiului, pe un deal plin cu verdeata, am urcat spre biserica tacuta. Nu stiam nici la ce sa ma astept, nici ce trebuie sa fac. Voiam doar sa multumesc. In biserica este permanent un preot care te indruma, iti raspunde la intrebari si iti ofera unele raspunsuri. Am avut noroc sa gasesc un parinte tanar, caruia i-am spus ce doresc si care m-a ajutat. M-a distrat cel mai tare ca mi-a spus ce sa caut pe internet si de unde sa citesc, pentru ca " in vremurile noastre, totul e pe internet, asa ca ne-am modernizat si noi. Traim in societate, nu putem uita asta."
Asa ca am plecat de acolo cu sufletul impacat, plin de recunostinta si bucurie pentru ceea ce traiesc.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
@ anca : multumesc pentru cuvintele frumoase :)
Trimiteți un comentariu