Cand eram mica imi doream sa am lampa lui Alladin. Si prima dorinta sa fie ca lampa sa fie a mea pentru totdeauna. Sa imi indeplineasca orice dorinta, imediat. Am pastrat undeva, bine ascuns in mine, tripul lampii. Imi doresc foarte foarte foarte mult cate ceva si in general mi se intampla. Anul Jung!
O data cu cei 20 de ani care au trecut de la lampa mea, am invatat ca procesul de frecat lampa se traduce prin munca, strans din dinti si mers inainte. Asta lipsea din povestea initiala.
Acum as vrea sa am 2 ore libere in fiecare zi la pranz, sa beau un capuccino si sa citesc pe net. Sa fac desene naive si sa citesc in spatele geamului, in soare. As mai vrea sa fiu foarte slaba, cu parul lung si ochii larg deschisi. Sa continui sa traiesc filmul asta care e viata mea de pe cloud number nine. Sa ascult Shostacovitch si Carl Orff intr-un loft aproape gol, sa fumez fara sa imi pierd vocea si sa beau ceai de iasomie dupa masa.
As mai vrea o pereche de tenisi colorati care inca nu ii gasesc, eventual pictati manual. Caciula cea mare de la Diana Osorhan. Ciorapi mati galbeni si unghiile rosii.
Sa pun aceeasi pasiune in oameni asa cum fac cu imaginile, cu corpurile, cu lucrurile care imi plac. Sa invat sa inot si sa ma mut la mare pe timpul verii.
Un comentariu:
eu speram cite ceva de la inelu lui Arabela.
Trimiteți un comentariu