Am mai zis ca traiesc in lumea mea, in filmul in care aleg sa fiu. Dar azi mi-am luat elegant tocurile de 13 cm la plimbare pe Lipscani. M-a amuzat o tiganca cu fuste cu flori care injura birjareste la un telefon public. Niste rochii urate intr-o vitrina, un hotel prea nou fata in fata cu groapa unei fundatii vechi. Veioze de sticla "galle" langa magazine de cadouri si "xerox". Piatra cubica de pe Selari, rafalele de vant cu praf si o tzigara intr-o mana neingrijita.
M-am plictisit de plimbari si m-am oprit la un capuccino, in spatele geamului de la Cremcaffee. M-am uitat la un model cum savureaza un ceai, la patru indivizi din Sinaia care vorbeau tare si se voiau "bizniss", la cateva studente care beau cafele si fumau afectat. La o doamna cu parul rosu si ochelari de soare care bea o apa plata la masa din centru.
La mine, absenta intr-o zi in care am trait doua vieti.
3 comentarii:
Imi place cum scrii, cred ca este vorba despre faptul ca nu te sfiezi sa spui despre tine, despre ce simti, despre ce iti doresti. Putini pot face asta cu adevarat, majoritatea "simuleaza".
Iti multumesc ca blogul tau se numara printre putinele siteuri pe care le accesez, asta inseamnand ca nu prezinta informatii mediocre, superficiale, dimpotriva!
Keep up the good working!
Iti multumesc pentru aprecieri, incerc sa fiu cat mai reala si fireasca, ca si cum as scrie pentru mine, desi sunt oameni care citesc ceaa ce scriu.
incearca sa observi lumea de pe o banca din Herastrau, duminica, atunci cind e frumos afara. Pe mine ma distreaza.
Trimiteți un comentariu