16 apr. 2008

Ar fi putut fi o zi ca oricare alta

ziua in care creierul meu a sunat alarma, cand am simtit ca imi fuge pamantul de sub picioare, ca o sa mor in clipa asta, singura clipa in care simt ca traiesc. Traiesc eu cu mine, dincolo de conveniente sociale si dogme morale, ma caut eu pe mine si ma pun laolalta intr-un chip in care nu am crezut pana acum. Pentru ca mi-am impus despre mine sa nu fiu geloasa, sa fiu cool si afurisita, sa fiu visul meu frumos.




Visul a incetat. Da, simt lucruri pe care le-am negat toata viata. Simt, ma scufund in mocirla pana la gat si revin, iar o iau de la cap si tot asa. Si traiesc eu cu mine ceea ce nu am trait toata viata. Traiesc impreuna cu mine cea mai dureroasa si in acelasi timp voluptoasa perioada a vietii mele.

2 comentarii:

MM spunea...

:-/

radu_o spunea...

deci ai devenit geloasa sau nu mai esti cool si afurisita?