Introducing.... www.cori.ro

www.cori.ro este tot aproape zen, iar seria de ganduri, retete, opinii si alte asemenea continua acolo.

Cand cineva mai sus ca noi se ocupa de lucruri...

Nu stiu daca vi s-a intamplat vreodata sa aveti o zi in care totul sa fie bine. Totul sa mearga perfect si, ca prin minune, sa se rezolve totul, dintr-o data. Eu am trait o asemenea experienta de curand si am simtit acut faptul ca cineva, mai sus ca mine, se ocupa de tot. Asa ca azi am simtit nevoia sa merg sa multumesc pentru tot binele pe care l-am trait in viata mea, pentru caile uneori ascunse care m-au adus aici.

Am mers, tocmai cand ploua mai tare si mai tare, la Manastirea Radu Voda. In centrul Bucurestiului, pe un deal plin cu verdeata, am urcat spre biserica tacuta. Nu stiam nici la ce sa ma astept, nici ce trebuie sa fac. Voiam doar sa multumesc. In biserica este permanent un preot care te indruma, iti raspunde la intrebari si iti ofera unele raspunsuri. Am avut noroc sa gasesc un parinte tanar, caruia i-am spus ce doresc si care m-a ajutat. M-a distrat cel mai tare ca mi-a spus ce sa caut pe internet si de unde sa citesc, pentru ca " in vremurile noastre, totul e pe internet, asa ca ne-am modernizat si noi. Traim in societate, nu putem uita asta."

Asa ca am plecat de acolo cu sufletul impacat, plin de recunostinta si bucurie pentru ceea ce traiesc.

It ain't real 'till it's on FB

Deci vorbeam mai acusi cateva zile  cu o prietena care tocmai se despartise de al ei iubit, dupa o relatie lunga si aventuroasa. Si eu tot incercam sa o binedispun, sa ii spun cum ca asa si pe dincolo....la care ea are o sclipire rapida si da fuga la laptop.

Eu, blocata. Ce dracu' sa cauti pe net, femeie, cand matale esti cu lacrimile in bot? Pai sa schimb statusul pe Fb. Ce, cum, cand? Oau, am o revelatie. Scrii pe facebook ca esti solo? Daaa, normal. Ca daca m-am despartit de animal, sa fie clar pentru toata lumea. Aha! Si scriu si pe blog.

In gandul meu....poate trimiti si un newsletter, un comunicat de presa, ceva. Speechless.

La Bibliotheque, pentru cap si par

Mia e o fata serioasa, draguta, amabila, imbracata colorat. Mia imi organizeaza viata din secunda in care am ajuns prima data la ea pe scaun, acum aproape 4 ani. Ea m-a facut blonda, m-a facut si mai blonda, m-a tuns in toate felurile, m-a facut sa-mi las parul lung, sa ma fac satena si in general sa fac tot ce vrea ea legat de parul meu.

De dragul ei am schimbat pana acum 3 saloane, mi-am organizat viata in functie de orele de coafat si tuns, m-am imprietenit si desprietenit cu fete dragute si tot asa.

Mia m-a invatat ca atunci cand am o depresie sa ma duc sa-mi faca bucle, sa-mi pun o rochie pe mine, sa ma machiez si sa imi fac unghiile rosii.

In sfarsit, Mia a ajuns la un salon care are grija si de capul meu. Atat in exterior, cand Mia imi face parul, cat si in interior. Caci la salonul acesta minunat se gasesc carti. Carti frumoase, de citit acasa si cata vreme ea imi domoleste parul.

Salonul e intr-una din zonele mele preferate - in zona Capitalelor, pe stradute ferite si pline de verdeata, unde pisicile traverseaza alene si iti zambesc dintre ghivecele cu flori. La Bibliotheque este un loc placut, linistit, unde muzica e buna si toata lumea e amabila si in saloane miroase a ceai si a flori albe .

In atmosfera aproape ireala iti zambesc carti ascunse in rafturile bogate, parul se aseaza cuminte conform planului, unghiile isi deturneaza propriul rol si devin mici bijuterii si, cu totul, pleci de acolo cu un zambet linistit si cu bateriile incarcate.

Care e treaba cu gatitul...

Asta seara preparam de zor o salata de vara cu piept de rata, dupa o reteta pe care o am intr-una dintre ultimele carti de bucate aduse de iubitul meu . Nah, asa sunt eu mai modesta...unele femei cer diamante si excursii exotice, eu cer carti de bucate...fata bine educata, onor maica-mii J

In fine, ideea e ca la noi nu reusesc sa gasesc toate ingredientele minunate de care e nevoie pentru retetele care te fac sa fantasmezi doar citind textul in franceza. Adica unde naiba gasesc eu la noi creson, macelari buni care sa se converseze despre sursa carnii si durata de fragezire sau magazine la care sa sun si sa intreb ce peste aduc azi?

Vorbeam mai acum ceva vreme cu bucatarul meu francez preferat, care imi spunea  ca i-e greu sa isi procure ingredientele pentru restaurantul lui. Si imi dau seama ca exact asa e. Daca totusi se intampla sa le gasesti, fie nu sunt proaspete, fie nu au nici un gust si nici un dumnezeu. Intr-o vreme mergeam in piata Floreasca si acolo gaseam o serie intreaga de ingrediente de buna calitate, dar in timp m-a descurajat pretul, are e cu aproape 40% mai mare decat in alte piete.

Asadar, lansez o mica leapsa - voi de unde va cumparati mancare? Care sunt locurile in care gasiti carne buna, legume bune, peste proaspat si fructe gustoase? Ca zau ca sunt aproape descurajata.....

Scurt ghid de supravietuire la gaga

Aseara am ajuns la petrecerea de deschidere de la gaga. Cum care gaga, in herastrau, un fel de bambu de vara, mai alb si cu mai multa lumina. In fine, nu despre asta e vorba, ci despre faptul ca am observat ca exista un ghid de buna purtare la gaga, oarecum similar cu cel de la bambu, dar totusi nu identic.

In primul rand, ca barbat trebuie sa o arzi serios si preocupat, de parca e musai sa iti puta tot. Asta pana la a patra sticla de sampanie, cand ai voie sa te relaxezi. Apoi, trebuie sa socializezi. Toti se pupa mai ceva ca in Nasul, se imbratiseaza si isi zbiara in urechi diverse formule de salut politicos: "Ce faci fratioare, plm n-ai mai dat si tu un semn de viata..."

Apoi este spectacolul pasaricilor. Care si ele sunt pe mai multe categorii. Sunt cele care au masa, deci o ard blazate pe canapea si privesc superior asupra jupuitelor care fac ture prin club eventual cu cate un suc in mana, daca nu cumva doar cu posetuta stralucitoare pe manuta. Deci cele de la masa au un avantaj competitiv asupra celorlalte. Unele danseaza, altele se bataie discret in ritmul muzicii, altele stau si vorbesc intre ele de parca ar fi la o cafenea cu atmosfera relaxanta si nu le bubuie muzica in urechi de nu se aud nici gandurile intre ele in cap, daramite om cu persoana....

Cele care dau ture sunt mai amarate. Se vede clar diferenta intre buclele facute cu drotul la coafor si cele facute cu drotul acasa, eventual prin interventia binevoitoare a vreunei prietene. Reteta e aceeasi. Rochita cat mai colorata si mai scurta, tocuri cat  mai inalte si machiaj cat mai evident. Ah, si parfum, muult parfum. Dau ture, se saluta cu cate vreun cunoscut si spera sa se lipeasca la vreo masa. Dar tot nu ajung la nasul celor care au deja masa.

Mai sunt si fetele care sunt de-ale casei. Le vezi, se saluta cu toata lumea, le cunosc pana si bodyguarzii, sunt imbracate normal si vin sa se distreze.

Dupa ora 3 incepe sa se omogenizeze povestea. Lumea deja e bine, alcoolul curge in valuri si intuiesti in spatele privirilor tampe ca lumea se simte bine. Se poarta conversatii fractionate, se danseaza si se rade. Lumea s-a destins, fetele parca incep sa se dezmorteasca si totul e mai vesel. Se da noroc, se bea in continuare. Fitza maxima e sa bei sampanie. Nu....nu asa, oricum. E de bonton sa ti-o aduca la masa cu artificii, cu cat vin mai rapid sticlele cu atat chelnerii sunt mai amabili, se ingrijesc sa ai curatenie in zona in care dansezi si bodyguardul se asigura discret ca nu te deranjeaza nimeni. Intr-un fel, e placut sa stii ca esti safe, ca poti sa te pui linistit in cap ca nu se poate intampla nimic mai rau decat o mare mahmureala...

Spre 5 dimineata incepi sa te gandesti ca e cazul sa pleci. Muzica parca suna la fel, ba mai auzi si o melodie care parca a mai fost. Clubul inca e plin, unii abia au inceput sa se distreze mai serios. Lasi banii la prietenii care mai raman, te pupi, te imbratisezi, a fost tare si pleci cu un aer important spre intrare. Lasi ceva la baieti, sa-ti aduca masina. Ei sunt draguti, zambesc frumos si iti deschid usile. Daca nici unul din gasca nu e in stare sa conduca, iei un baiat sa te duca acasa, spre binele permisului de conducere si siguranta rutiera.

20 de minute mai tarziu ai reusit sa iesi cu masina in drumul principal, trecand prin marea de taxiuri si masini care incearca sa se indrepte in aceeasi directie cu tine.

Ajungi acasa, arunci hainele si adormi lemn. E miercuri, cum sa nu mergi la discoteca?

Ai observat ca toate artificiile sunt la fel?

Mai mari sau mai mici, mai colorate sau nu,  toate focurile de artificii sunt la fel. Pornesc de la niste capsule negricioase, invelite in hartie colorata, fac mult zgomot - aproape ca iti infunda urechile - si explodeaza frumos si colorat dupa diverse modele.

Ramane in urma ecoul tacut, fumul si amintirea lor...