1 mai, cum ar veni....

Anul asta imi propusesm sa nu merg la mare. In fiecare an ma enerveaza povestea locurilor de parcare, a restaurantelor proaste si a aglomeratiei enervante de 1 mai. Asa ca weekendul care tocmai a trecut imi propusesem sa stau linistita sa ma bronzez pe terasa, sa ma bucur de orasul gol si de vremea frumoasa de afara.

Numai ca socoteala nu s-a potrivit cu realitatea, asa ca am aterizat printr-o conjunctura neprevazuta la Mamaia, pe stilul "direct la club"... Desi de fiecare data spun ca la anul nu mai vin, in fiecare an reusesc cumva sa ma distrez si nici anul asta nu m-am abatut.

E drept, lumea se distreaza. Fiecare in stilul lui, de 1 mai e loc pentru fiecare. Ce ma nedumireste insa de fiecare data este energia si inconstienta. Adica duminica pe plaja, tarziu dupa pranz inca era lume la dans si lumea aia a plecat spre casa duminica seara. Ma intreb care e gradul de risc pe drumul de intoarcere, caci nu pareau prea conectati la planul concret.

Tot ca in fiecare an, pe drumul de mare plec si ma intorc noaptea. E mai liber, drumul e placut si pot sa merg linistita. Asa ca duminica seara m-am plimbat prin oras, in cautarea unui loc civilizat in care sa pot manca . Asa ca, la recomandarile calduroase ale unui amic, am ajuns intr-un restaurant turcesc traditional, pe Bdul Tomis, foarte aproape de Piata Ovidiu. Carciuma nu se vede prea bine din strada, nu are vreo firma la intrare, dar mancarea este senzationala. Este inainte de intersectia care duce spre piata Ovidiu, pe partea stanga cum mergi spre port. In afara de faptul ca totul este proaspat si absolut natural, m-a impresionat amabilitatea personalului si curatenia din carciuma de altfel modesta. Recomand cu caldura, in special frigaruile de vita picante si salata de masline murate.